
Luis Antonio Tagle, cardinalul filipinez supranumit adesea „Francis al Asiei”, este văzut tot mai des ca un nume important în lista scurtă a celor care ar putea prelua conducerea Bisericii Catolice. Are 67 de ani, dar entuziasmul său, apropierea caldă de oameni și un hobby cu totul aparte — cântatul la karaoke — l-au transformat într-o figură extrem de iubită, mai ales în rândul tinerilor.
Cunoscut sub porecla „Chito” în rândul compatrioților săi, Tagle a devenit o prezență emblematică nu doar prin predicile sale încărcate de empatie, ci și prin legătura profund umană pe care o construiește cu oamenii de rând, notează New York Times.
Apariția sa carismatică, amplificată de prezența sa constantă pe platformele de social media, a devenit simbolică pentru o direcție posibil revoluționară: alegerea unui Papă provenit din Asia, un eveniment fără precedent în timpurile moderne. De altfel, numele lui Tagle nu este rostit pentru prima dată în acest context – și în perioada succesiunii Papei Benedict al XVI-lea fusese luat în calcul ca posibil urmaș.
În plan doctrinar și social, viziunea sa este profund apropiată de cea a actualului Suveran Pontif. Tagle s-a remarcat prin susținerea categoriilor vulnerabile, prin deschiderea față de persoanele LGBT, divorțați sau mame singure și prin implicarea sa în chestiuni globale precum schimbările climatice.
Totuși, nu toată lumea îl vede drept un candidat ideal. Unii i-au reproșat că nu a avut o poziție suficient de fermă în fața scandalurilor legate de abuzurile sexuale din sânul Bisericii. De asemenea, reacția sa slabă în perioada violentei campanii antidrog desfășurate de fostul președinte Duterte în Filipine a atras critici semnificative.
În 2022, a fost destituit din poziția de conducere în cadrul organizației Caritas Internationalis, în urma unei evaluări interne care a scos la iveală deficiențe administrative.
Felul în care gestionează conflictele – cu o atitudine calmă, "foarte asiatică", rezervată – este considerat de unii observatori ca fiind caracteristic culturii și locului de origine. Dar această abordare, spun criticii, ar putea contribui la perpetuarea unei atmosfere de lipsă de responsabilitate în Biserică.
Chiar și așa, Tagle continuă să fie extrem de apreciat de publicul larg. Este adesea văzut pedalând prin oraș sau folosind mijloacele de transport public tradiționale, precum jeepney-ul filipinez (transport public local). În plus, a vizitat adesea centre pentru persoane afectate de HIV/SIDA din Statele Unite, fără ca aceste gesturi să fie promovate sau afișate public.
În fața zvonurilor tot mai intense legate de posibilitatea ca el să devină Papă, Tagle își păstrează simplitatea care l-a consacrat: „Nici măcar nu-mi pot conduce viața. Cum aș putea conduce o comunitate globală?”, glumea el cu ceva timp în urmă.
Poate tocmai această naturalețe dezarmantă, dublată de un talent neașteptat pentru karaoke, face din el un personaj unic și atrăgător pentru o Biserică aflată într-o perioadă de reflecție și căutare profundă a unui lider apropiat de oameni.
Grea este mitra albă purtată de papă. Oricine va ieși din conclavul care urmează, ca noul lider al Bisericii Catolice, care numără 1,4 miliarde de membri, va trebui să se confrunte cu o mulțime de probleme, potrivit Reuters.
Printre problemele urgente se numără un decalaj tot mai mare în finanțele Vaticanului, scăderea participării la slujbe în multe țări occidentale și dezbaterile doctrinare pe teme precum hirotonirea femeilor în funcții clericale și includerea persoanelor LGBTQ în Biserica Catolică, care prevestesc posibile diviziuni.
Criza financiară a Vaticanului a reprezentat una dintre ultimele probleme majore cu care s-a confruntat Papa Francisc.
Cu trei zile înainte de ultima sa internare în spital din februarie, el a ordonat crearea unei noi comisii de rang înalt pentru a încuraja donațiile către Vatican, care se confruntă cu un deficit bugetar și cu creșterea obligațiilor pentru fondul său de pensii.
Deși Vaticanul nu a publicat un raport bugetar complet din 2022, ultima serie de conturi, aprobată la mijlocul anului 2024, includea un deficit de 83 milioane de euro (94 milioane de dolari), au declarat două surse informate pentru Reuters.
Deficitul din fondul de pensii a fost estimat la aproximativ 631 milioane de euro în 2022 de către responsabilul financiar al Vaticanului. Nu a existat o actualizare oficială a acestei cifre, dar mai mulți informatori au spus pentru Reuters că această sumă a crescut considerabil. Citește toată știrea aici!