€ 4.9756 →
|
$ 4.5791 →
|
Agerpres
Micii pe care îi consumăm astăzi sunt departe de rețeta tradițională, avertizează medicul Alin Popescu. Potrivit acestuia, adevărații mititei, așa cum erau făcuți în trecut, conțineau trei tipuri de carne: însă unul dintre ele a dispărut aproape complet din compoziția actuală: carnea de oaie.
„Micii au suferit o transformare incredibilă. Mititeii, de când au fost inventați, trebuie să aibă trei feluri de carne, dar a treia... aproape a dispărut. Aș da o lege să aibă, din nou, trei tipuri de carne. Mă duc la magazin și zic: vreau orice mititei aveți, dar să aibă măcar 10% oaie. Și îmi spun: nu avem, îmi pare rău”, a spus medicul la DC News.
Rețeta de bază a mititeilor își are originile în zona Balcanilor, în special în Serbia, cu influențe otomane. Variante similare pot fi întâlnite în Grecia sau Turcia. Preluată și adaptată în bucătăria românească, rețeta a evoluat, iar mititeii au ajuns să fie considerați un preparat identitar în România.
Însă, potrivit lui Alin Popescu, ceea ce numim azi „mici” nu mai respectă compoziția originară.
„Foarte puțini mici mai sunt în România care să aibă porc, vită și oaie. Eu am prieteni care lucrează în această industrie și vă spun că problema este de preț. Prezența cărnii de oaie în mititel dinamitează prețul. Dar aceasta este compoziția mititelului, conform istoriei: porc, vită și oaie. Înainte, se pare că mititeii erau o mâncare de criză, adică aveai niște resturi și făceai niște mititei din ele. Într-adevăr, procentul de carne de oaie era mereu cel mai mic. Niciodată nu era dominantă în mic”, a explicat medicul la DC News.
De ce mâncăm mici pe 1 Mai
În perioada comunistă, 1 Mai era sărbătorit ca „Ziua Internațională a Muncii”. Oamenii primeau zi liberă și erau încurajați să participe la parade sau picnicuri organizate de stat. Ieșirile la iarbă verde, cu mâncare adusă de acasă, au devenit o tradiție. Mititeii, ușor de gătit pe grătar, s-au impus rapid în meniu. Micii sunt simpli, accesibili și rapizi de făcut. Au fost întotdeauna un simbol culinar al „poporului”: ieftini, consistenți și buni de mâncat cu pâine și muștar. În anii '80, când carnea era raționalizată, micii erau un „lux de sărbătoare”. După 1989, ziua a rămas liberă, paradele au dispărut, dar obiceiul grătarelor a rămas. Așa s-a cimentat tradiția: pentru milioane de români, 1 Mai a devenit sinonim cu micul pe grătar, berea rece și ieșirea din oraș.
Pentru că sunt ușor de făcut, ieftini, gustoși și au fost mereu acolo: pe grătar, la pădure, în familie. Pe 1 Mai, românii nu se mai întreabă „de ce mici?” ci doar „cu sau fără muștar?”
