Descoperire dramatică în Pompei: Cum a încercat o familie să scape de erupția Vezuviului cu un pat de copii - Foto

Săpăturile recente în casa lui Elle și Frisso din interiorul Parcului arheologic din Pompei au scos la lumină o scenă dramatică: un pat de copii răsturnat, așezat în fața ușii dormitorului, cu scopul de a se proteja de furia Vezuviului.

S-au găsit și rămășițele unor victime

De asemenea, au fost găsite rămășițele unor victime, printre care și un copil, dar și obiecte de uz cotidian, respectiv semne ale unei vieți care a fost apoi brusc întreruptă. Toate acestea vorbesc încă o dată despre unicitatea orașului Pompei, precum și despre ultimele sale clipe înainte de sfârșit.

Principalele încăperi scoase la lumină, pe lângă intrare, sunt atriumul cu un impluvium (n.red. bazin de apă), un dormitor (cubiculum), o sală de banchet (triclinium) cu pereți bogat decorați, dar și o cameră cu baldachin și o deschidere în centru pentru trecerea apei de ploaie.

Este posibil ca tocmai această deschidere să fi dus la pătrunderea unor pietricele poroase, respectiv fragmente de lavă, azvârlite de vulcanii în erupție, ce au curs în cascadă în interiorul casei în primele momente ale erupției. De aceste fragmente de lavă au încercat victimele, găsite acum, să se protejeze refugiindu-se într-o cameră, baricadată cu un pat pentru copii. A fost posibilă reproducerea unui mulaj al acestuia, după ce s-au găsit goluri în cenușa solidificată, formată prin descompunerea organică a lemnului. Ghipsul a fost turnat în aceste goluri pentru a reconstitui forma patului păstrată ca o amprentă în cenușă;

Foto

A Pompei resti di famiglia che cercava scampo dalla lava: con loro un bambino https://t.co/mXSZXAereH

— Corriere della Sera (@Corriere) April 30, 2025

În cursul săpăturilor au apărut și rămășițele a cel puțin patru oameni, printre care și un copil. Acestuia din urmă îi aparținea probabil o amuletă de bronz, care era purtată de copiii de sex masculin până la vârsta adultă.

Ce s-a mai descoperit

Printre diferitele alte obiecte descoperite se numără și un depozit de amfore, înghesuite într-un subsol cu rol de cămară, dintre care unele erau utilizate pentru a conține garum, un sos de pește folosit pe scară largă, dar și un set de veselă din bronz, format dintr-un sertar, un ulcior cu un singur mâner, un vas în formă de coș și o cană în formă de scoică.

„A săpa în Pompei și a-l vizita înseamnă confruntarea cu frumusețea artei, dar și cu precaritatea vieții pentru noi toți.  În această casă mică, minunat decorată, am găsit urme ale locuitorilor care au încercat să se salveze blocând intrarea într-o cămăruță cu un pat din care am făcut un mulaj. Asta pentru că lapilli, pietrele vulcanice care amenințau să invadeze spațiul, intrau prin deschiderea din acoperișul atriumului.

Nu au reușit, în cele din urmă a venit curentul piroclastic, un flux violent de cenușă fierbinte care a umplut aici, ca și în alte părți, fiecare încăpere, cutremurele seismice făcuseră deja ca multe clădiri să se prăbușească mai devreme. Un infern care a lovit acest oraș pe 24 august 79 d.Hr. și ale cărui urme pot fi găsite și astăzi”, spune Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic Pompei, scrie Corriere della Sera.

VEZI ȘI - Cum a murit „cel mai ghinionist om din istorie”. Povestea bărbatului care i-a intrigat pe arheologii de la Pompei - Foto în articol