Istoria zilei de 1 Mai: Cum am ajuns să sărbătorim ziua muncii cu mici și bere

Ziua de 1 Mai, cunoscută ca International Workers’ Day sau Labour Day, nu s-a născut în România și nici nu are legătură cu distracția. Originile sale se regăsesc în mișcările sindicale din Chicago, în anii 1880, când muncitorii americani cereau o zi de lucru de 8 ore. La 1 mai 1886, mii de angajați au intrat în grevă în SUA, iar protestele au culminat cu incidente violente în Haymarket Square, Chicago, pe 4 mai. Patru muncitori au murit și mai mulți au fost răniți, după ce o bombă a explodat în timpul unei demonstrații, iar poliția a deschis focul.

Potrivit History.com, evenimentele de la Chicago au dus la proclamarea zilei de 1 Mai ca simbol al luptei muncitorilor pentru drepturi. În 1889, Congresul Internaționalei Socialiste de la Paris a declarat 1 mai „Ziua Internațională a Muncii” în memoria celor căzuți în Haymarket.

De ce SUA nu serbează pe 1 mai

Ironia face ca, deși originea Zilei Muncii e americană, în Statele Unite Labor Day se celebrează în prima zi de luni din septembrie. Președintele Grover Cleveland a dorit să evite asocierea sărbătorii oficiale cu originile radicale ale zilei de 1 Mai și a mutat-o strategic. Așadar, 1 Mai a devenit o sărbătoare a muncitorilor… fără americani.

Cine serbează 1 Mai și cine mai trage la jug

Ziua Muncii este zi liberă legală în peste 80 de țări. Printre ele: Franța, Germania, Italia, Spania, Norvegia, Grecia și… România, unde ziua e mai mult despre mici și bere decât despre revendicări sociale.

În contrast, în Japonia 1 Mai nu este zi liberă oficială, dar e tratată informal ca atare. În Coreea de Sud, muncitorii au zi liberă, dar funcționarii publici nu. În Elveția, lucrurile sunt chiar amuzante: doar unele cantoane oferă liber de 1 Mai.

Cum s-a transformat sărbătoarea în România

În perioada comunistă, 1 Mai era prilej de parade obligatorii cu pancarte, portrete ale lui Ceaușescu și slogane patriotice. După 1990, românii au transformat evenimentul într-o mini-vacanță de relaxare, cu ieșiri la munte, la mare sau în cel mai autentic stil autohton, la iarbă verde, cu grătare, mititei și bere.

Dacă în trecut se striga „Trăiască munca!”, azi românii spun mai degrabă „Trăiască weekendul prelungit!” sau „Dă-mi și mie un mic!”

Potrivit BBC News, Ziua Muncii este percepută în multe țări europene ca o zi de proteste pașnice, marșuri sindicale și discursuri despre drepturile angajaților. În România, e o competiție națională de cine face cel mai mare grătar și cine mănâncă cei mai mulți mici.

Cele mai amuzante urări de 1 Mai

Când munca e pauză și grătarul e rege, românii își pun imaginația la treabă și trimit urări cu tentă comică. Iată un top cu cele mai populare și delicioase mesaje muncitorești:

„De 1 Mai, să ai micii mari și șeful mic… de statură și pretenții!”

„La mulți ani de Ziua Muncii! Sper ca singurul deadline de azi să fie: ‘la cât punem micii pe grătar?’”

„Să nu-ți lipsească nimic azi: nici micii, nici berea, nici scuza că ai muncit toată săptămâna!”

„O zi de 1 Mai fericită! Azi e ziua în care ardem grătarele, nu grăsimile!”

„De 1 Mai, îți urez muncă puțină, salariu mare și un coleg de birou care face cafeaua bună!”

„Șefule, azi nu pot să vin… e o grevă spontană la terasa de la colț!”

„Azi îți doresc să nu muncești deloc! Să muncească micii să se rumenească frumos!”

„De 1 Mai îți doresc: productivitate zero, satisfacție 100%, și un weekend fără apeluri!”

„Azi e ziua în care ne sărbătorim toți: angajați, șomeri, freelanceri și influencerii care se plâng că au ‘prea mult conținut de postat’.”