
Candidatul s-a schimbat, dar extrema dreaptă rămâne în frunte: la cinci luni după anularea şocantă a primului tur al alegerilor prezidenţiale, România şi-a confirmat turnura naţionalistă într-un nou vot duminică.
Liderul partidului AUR, George Simion, este creditat cu 30 până la 33% din voturi, conform a două exit-poll-uri. El este urmat de doi candidaţi proeuropeni, care sunt la egalitate, cu puţin peste 20% din voturi.
Cu toate acestea, el va fi "probabil învins în turul al doilea", pe 18 mai, deoarece are puţine rezerve de voturi, a declarat pentru AFP profesorul de ştiinţe politice Sergiu Mişcoiu, prezicând o cursă strânsă.
În total, unsprezece candidaţi au concurat pentru un post care este în esenţă ceremonial, dar influent în politica externă, în acest stat membru al UE cu 19 milioane de locuitori care a devenit un pilon-cheie al NATO după invazia rusă din Ucraina vecină.
Victoria surpriză din noiembrie a lui Călin Georgescu, un fost înalt funcţionar public acuzat de criticii săi de simpatie faţă de Kremlin, a provocat îngrijorare în vestul continentului şi a aruncat România în turbulenţe politice.
Curtea Constituţională a invalidat votul şi l-a exclus pe Georgescu din această nouă cursă, după o campanie masivă pe TikTok viciată de suspiciuni de ingerinţă rusă.
El a fost înlocuit de Simion, al patrulea în toamnă, iar cei doi politicieni au apărut împreună duminică la o secţie de votare din Mogosoaia, în apropiere de Bucureşti.
După anulare, o decizie extrem de rară în cadrul UE, scrutinul a fost supravegheat îndeaproape.
Mii de persoane au demonstrat în ultimele luni pentru a denunţa "o lovitură de stat". Statele Unite au intervenit şi ele, vicepreşedintele JD Vance cerând ca vocea unui popor redus la tăcere "pe baza suspiciunilor fragile ale unei agenţii de informaţii" să fie auzită.
Autorităţile, care au intensificat măsurile de prevenire şi cooperarea cu reţeaua TikTok, spun că au "învăţat lecţii" din acest fiasco.
Euroscepticul George Simion părea pe cale să câştige primul tur al alegerilor prezidenţiale repetate din România duminică, conform sondajelor la ieşirea de la urne, după un scrutin văzut ca un test al ascensiunii naţionalismului de tip Donald Trump în Uniunea Europeană.
Simion se opune ajutorului militar acordat Ucrainei vecine, are o poziţie critică faţă de conducerea UE şi afirmă că se aliniază mişcării "Make America Great Again" a preşedintelui american.
Potrivit observatorilor politici, o victorie a sa în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin care va avea loc la 18 mai ar putea izola ţara, ar putea eroda investiţiile private şi ar putea destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina se luptă cu o invazie rusească de trei ani.
Votul de duminică a avut loc la cinci luni după ce o primă încercare de organizare a alegerilor a fost anulată din cauza unei presupuse interferenţe ruseşti în favoarea candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu, căruia i s-a interzis de atunci să mai candideze.
"Este posibil ca votul diasporei să fie suficient pentru a-l împinge pe Dan în turul doi", a declarat Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai, referindu-se la candidatul independent Nicuşor clasat pe locul al doilea în primul tur de exit-poll-uri. "Dar Dan ar putea avea mai multe dificultăţi în faţa lui Simion", a estimat Mişcoiu.
Simion nu este singurul politician în stil MAGA care candidează la alegeri în Europa Centrală. Karol Nawrocki, candidatul la preşedinţie susţinut de principalul partid naţionalist de opoziţie din Polonia în alegerile prezidenţiale din 18 mai, s-a întâlnit cu Trump săptămâna aceasta.
Dacă vor fi aleşi, aceştia vor extinde grupul liderilor eurosceptici care include deja prim-miniştrii maghiar şi slovac.
"România şi Polonia sunt două ţări importante pentru Statele Unite", a declarat vineri Simion pentru Reuters.
"Noi reprezentăm parteneri şi reprezentăm aliaţi, atât militari, cât şi politici, pentru actuala administraţie (americană). Acesta este motivul pentru care este important ca preşedinţi MAGA să fie la conducere la Bucureşti şi Varşovia".
Administraţia Trump a acuzat România de suprimarea opoziţiei politice şi de lipsă de valori democratice după ce alegerile din noiembrie au fost anulate pe baza a ceea ce vicepreşedintele JD Vance a numit "dovezi slabe".
George Simion, liderul partidului ultranaţionalist AUR, a câştigat primul tur al controversatei reluări de duminică a alegerilor prezidenţiale din România, care au fost anulate în urmă cu cinci luni din cauza ingerinţelor străine, potrivit mai multor sondaje la ieşirea de la urne după încheierea zilei de vot.
Marja de eroare a sondajelor este de 2%, astfel încât rezultatul final pentru al doilea cel mai votat candidat a rămas incert la închiderea secţiilor de votare la ora locală 21:00 (19:00 GMT).
În aceste alegeri, Simion a primit sprijinul ultranaţionalistului şi pro-rusului Călin Georgescu, care a câştigat împotriva tuturor probabilităţilor în primul tur al alegerilor din 24 noiembrie 2024.
Georgescu, al cărui "moştenitor politic" Simion se consideră a fi, a primit aproape jumătate din votul românilor din străinătate.
"Sunt aici pentru a readuce România la ordinea constituţională. Singurul meu scop este să dau înapoi poporului român ceea ce i-a fost furat", a declarat Sumion duminică seara, referindu-se la anularea alegerilor din noiembrie.
Curtea Constituţională a decis la 6 decembrie, cu doar 48 de ore înainte de turul al doilea, să anuleze procesul electoral, considerând că au fost dovedite ingerinţe străine în favoarea lui Georgescu, în special în campania sa masivă pe reţelele sociale precum TikTok.
Uniunea Europeană (UE) şi NATO, din care România face parte, precum şi alţi parteneri occidentali urmăresc cu deosebit interes şi îngrijorare aceste alegeri, care ar putea duce la alegerea unui populist euro-critic care se opune ajutorului occidental acordat Ucrainei vecine în faţa invaziei ruse.
Numărarea voturilor a început la scurt timp după închiderea secţiilor de votare, iar primele rezultate concrete sunt aşteptate în câteva ore.