
Un grup majoritar de senatori americani — cel puțin 72 la număr — se declară gata să voteze un pachet de sancțiuni extrem de severe împotriva Federației Ruse, precum și impunerea unor tarife uriașe statelor care continuă să cumpere resurse energetice din Rusia. Informația a fost făcută publică de senatorul republican Lindsey Graham și preluată de agenții internaționale, potrivit Kyiv Independent.
Printre măsurile propuse se află tarife vamale de 500% pentru importurile de petrol, gaze, produse petroliere sau uraniu din statele care mențin relații economice cu Moscova în aceste domenii. Inițiativa este gândită ca un răspuns în eventualitatea în care președintele rus Vladimir Putin refuză să accelereze procesul de pace care ar putea pune capăt războiului declanșat în Ucraina.
„Scopul este de a-l ajuta pe președintele Trump. Cred că președintele SUA este cea mai potrivită persoană pentru a atinge acest obiectiv (pacea, n.r.), dar aceste sancțiuni reprezintă punctul de vedere al Senatului american, conform căruia noi considerăm că principalul vinovat pentru conflict este Rusia”, a declarat Graham, subliniind că aceste măsuri sunt văzute drept o unealtă diplomatică importantă în mâinile liderului de la Casa Albă.
Graham a avertizat totodată că liderul de la Kremlin ar face „o greșeală uriașă” dacă ar încerca să profite de bunăvoința Washingtonului: „Sancțiunile reprezintă, în acest caz, un instrument din setul la dispoziția președintelui SUA”. Senatorul este cunoscut pentru sprijinul său ferm față de sprijinul militar oferit Ucrainei și pentru apropierea sa politică de Donald Trump. El s-a arătat optimist că și Camera Reprezentanților va aproba inițiativa legislativă.
Declarațiile senatorului vin într-un moment în care diplomații americani intensifică discuțiile pentru obținerea unui acord de încetare a focului în Ucraina. Deși până acum Trump a evitat să impună sancțiuni suplimentare Rusiei, săptămâna trecută a dat de înțeles că toleranța sa față de tergiversările lui Putin s-a epuizat și a sugerat că liderul rus „încearcă să-l ducă de nas”.
Între timp, autoritățile de la Moscova au transmis că nu pot lua în calcul, deocamdată, o încetare a ostilităților pe termen lung, acuzând nerezolvarea a ceea ce numesc „cauzele fundamentale” ale conflictului. În schimb, Putin a anunțat o pauză temporară a luptelor, un armistițiu umanitar limitat la intervalul 8–11 mai, care coincide cu festivitățile rusești dedicate Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea, calificând-o drept „încă o tentativă de manipulare” și a propus, în replică, o încetare completă și imediată a focului pentru o perioadă de 30 de zile.
Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat că discuțiile cu Rusia privind o eventuală soluționare diplomatică a conflictului avansează, chiar dacă într-un ritm fluctuant.
„Procesul avansează. Uneori este însoțit de suișuri și coborâșuri”, a afirmat oficialul american, adăugând că Washingtonul consideră în continuare că este posibil un acord. El a subliniat că ambele tabere trebuie să manifeste disponibilitate reală pentru a opri războiul: „Rusia trebuie să se așeze la masa negocierilor”, a spus el. „Ambele părți ar trebui să depună eforturi pentru a opri luptele”.
CITEȘTE ȘI: Trump aprobă livrarea de arme Ucrainei, imediat după încheierea acordului pentru minerale