€ 4.9756 →
|
$ 4.5791 →
|
Foto: Pixabay
În opinia economistului Adrian Negrescu, România nu este victima unui context global ostil, ci a propriei incapacități de a gestiona eficient resursele și politicile fiscale. Într-o declarație amplă, Negrescu evidențiază riscurile iminente cu care se confrunt[ economia României și propune soluții dure.
„Suntem cu apa până la gât și riscăm să ne înecăm dacă nimeni nu ne va arunca un colac de salvare. Cam așa arată România, din perspectivă economică. Riscăm să ne înecăm nu pentru că am fi într-o furtună economică, ci pentru că nu știm să înotăm în apele învolburate ale unei crize în care singuri ne-am băgat.
Știți expresia cu ,,s-a înecat ca țiganul la mal’’? Ăștia suntem noi. În loc să profităm de situația economică internațională, să atragem investitorii năuciți de războiul vamal lansat de Donald Trump, noi ne tăiem singuri catargele, prin creșteri de taxe, ne sabotăm singuri prin cheltuielile deșănțate pe care le facem pe tot felul de proiecte aberante, precum construcția de stadioane, săli de sport (nunți, botezuri, cumetrii), aducțiuni de gaze în zone în care nu mai locuiește nimeni și alte proiecte de ,,interes general’’.
Ne înecăm din punct de vedere economic pentru că nu suntem capabili să adunăm banii din taxe și impozite, că nu știm să stimulăm firmele să creeze mai multe locuri de muncă, să ajutăm oamenii să rămână cu mai mulți bani în buzunar și astfel să aibă din ce să susțină principalul motor al economiei – consumul.
Moody's trage astăzi un semnal de alarmă în privința României: „Dacă guvernul nu acţionează foarte urgent pentru a spori consolidarea fiscală, atunci, în special având în vedere această perspectivă de creştere mult mai sumbră, vom asista la o înrăutăţire a deficitului bugetar pentru 2025 şi 2026”. Altfel spus, Guvernul are în față două variante - ori taie cheltuielile și eficientizează colectarea, ori crește taxele.
Îmi e teamă că aristocrația bugetară se va opune oricăror tăieri de costuri astfel că, din păcate, majorarea taxelor va rămâne singura variantă ca să nu ajungem la Junk, la statutul de economie în care este periculos să investești.
Probabil înainte să crească taxele, autoritățile vor încerca, din nou, să se salveze prin inflație - depreciind moneda națională peste nivelul de 5 lei/euro și mizând pe efectele liberalizării pieței de energie (creșteri semnificative de prețuri în toate domeniile).
Ulterior, în al 13-lea ceas, dacă încasările nu merg cum trebuie, în cadrul unui acord cu FMI – colacul de salvare de care vă spuneam, vom ajunge la creșteri de taxe. Sunt doar scenarii. Indiferent de soluția aleasă, efectele negative vor fi pe măsură.
Care ar fi soluția care să facă cât mai puține pagube? În primul rând vorbim de reducerea cheltuielilor publice pe proiecte aberante precum construcția de stadioane. Nu poți aloca, în 2025, sute de milioane de euro pentru ridicarea de stadioane când tu nu ai bani să plătești pensiile și să indexezi alocațiile pentru copii. Aceste tipuri de ,,investiții’’ ar trebui amânate la fel ca și seria interminabilă de săli de sport, cămine culturale și alte afaceri cu dedicație pentru primari.
După primele trei luni vedem o temperare a cheltuielilor cu bunurile și servicii, dar asta nu înseamnă că acestea scad, ci doar că cresc cu un ritm mai redus decât în anul trecut.
În al doilea rând, cred că este nevoie ca statul să vândă din casă. Altfel spus, să scoată la vânzare pe Bursa de Valori București sau la licitație firmele de stat, activele de pe urma cărora să adune banii necesari pentru a-și acoperi găurile din buget.
Avem prea multe companii publice care nu sunt altceva decât fabrici de salarii, vaci de muls pentru interesele de partid. Majoritatea sunt pe pierdere iar lichidarea acestora este absolut esențială.
Nu în ultimul rând vorbim de colectarea banilor din taxe și impozite. După primele trei luni, încasările din TVA sunt mai mici decât cele de anul trecut și asta ridică un semnal serios de alarmă. E un efect al încetinirii economiei dar și al creșterii evaziunii fiscale. Ce planuri au autoritățile pentru a combate afacerile la negru, mai ales fraudele cu TVA de tip carusel? Nimic concret, cel puțin la capitolul încasări.
Reducerile de cheltuieli, vânzările de active și o colectare mai bună ar putea aduce câteva zeci de miliarde de lei la buget, în următoarele luni. Însă mi-e teamă că este prea târziu. Mi-e teamă că suntem într-o asemenea criză de finanțare din care, din păcate, doar FMI va putea să ne mai salveze.
Ministerul Finanțelor a renunțat deja, temporar, să se mai împrumute din piețele externe din cauza dobânzilor uriașe, cele mai mari din UE. Statul trăiește acum doar din banii împrumutați de la populație, prin titlurile de stat, și de la băncile autohtone. S-ar putea ca, dacă situația economică se înrăutățește, să nu mai fie de ajuns și un acord de împrumut cu FMI, de 30-40 de miliarde de euro, să devină singurul colac de salvare care să ne scape de la înecul economic.
Am ajuns să cred că doar FMI ne mai poate salva din criză, pentru că politicienii nu știu sau nu vor să ia măsuri de reducere a cheltuielilor și de stimulare a economiei.
Împinși de la spate de FMI, vom tăia puternic în aparatul de stat, de peste 1,3 milioane de bugetari, în salariile de zeci de mii de euro de la firmele de stat, în contractele păguboase cu firmele căpușă. Este doar o speranță, poate prea optimistă.
FMI este doar un vehicul investițional care are în focus profitul. Vor cere majorări de taxe și nu îi vor interesa prea mult efectele economice și sociale ale măsurilor luate.
Soluția ar fi să ne salvăm singuri de la înec, să luăm banii europeni, să tăiem cheltuielile și, atenție, nu să creștem taxele ci să le reducem, mai ales pentru a stimula firmele să dea salarii mai mari, să investească. Nu știu însă cine ar fi cei capabili să facă asta. Dacă te uiți la garnitura de prezidențiabili, incapabili să vorbească despre economie, speranțele sunt deșarte”
