
Unul dintre cele mai frecvente semne care urmează consumului de iarbă este vărsătura. Chiar dacă acest lucru îi alarmează adesea pe deținătorii de animale, vărsătura nu este o consecință negativă, ci parte a unui mecanism de autoîngrijire. Pisicile nu dispun de enzimele necesare pentru a digera cantități mari de iarbă, însă, odată ingerată, aceasta declanșează un reflex de curățare a stomacului. Astfel, pisica elimină păr, pene, oase sau paraziți – elemente pe care nu le poate digera ușor și care, dacă rămân în tractul digestiv, pot provoca disconfort sau chiar afecțiuni.
Pe lângă rolul de curățare internă, iarba are efecte benefice și asupra tranzitului intestinal. Studiile indică faptul că acest tip de vegetație acționează ca un laxativ natural, fiind util în prevenirea sau combaterea indigestiei. Mulți proprietari s-au confruntat cel puțin o dată cu prezența ghemotoacelor de păr regurgitate în casă, un fenomen direct legat de autoîngrijirea felinelor. Atunci când părul înghițit nu este eliminat eficient, poate cauza probleme serioase în sistemul digestiv. Iarba vine, astfel, ca un remediu intuitiv pe care pisicile îl folosesc pentru a evita eventualele complicații.
O altă explicație pentru această atracție față de iarbă este conținutul ridicat de acid folic, o substanță nutritivă esențială în formarea hemoglobinei și a proteinelor necesare transportului oxigenului în sânge. Aceeași substanță se regăsește în laptele matern, iar lipsa ei poate conduce la apariția anemiei, afectând dezvoltarea normală a pisoilor. Felinele par să recunoască instinctiv lipsa anumitor vitamine și, în mod natural, caută surse din care să și le procure. Textura și gustul ierbii pot reprezenta un alt motiv pentru care acest comportament este atât de frecvent.
Fenomenul a atras atenția cercetătorilor, care au analizat comportamentul a peste 1.000 de proprietari de pisici ce interacționează zilnic, timp de minimum trei ore, cu animalele lor. Rezultatele au arătat că nu mai puțin de 71% dintre pisici au fost observate mâncând iarbă în mod repetat de-a lungul vieții. Aparent bizar, acest comportament are o explicație evolutivă solidă. În mediul sălbatic, pisicile consumau adesea prăzi întregi, inclusiv blană, pene și oase. Iarba contribuia atunci la eliminarea acestor resturi, prin stimularea peristaltismului intestinal și a activității musculare a tractului digestiv, având ca scop eliminarea naturală a paraziților. Astfel, vărsăturile care apar nu sunt un obiectiv în sine, ci un efect secundar al acestui proces de protecție.
De asemenea, există voci în rândul specialiștilor care susțin că iarba ar putea avea și un rol în calmarea iritațiilor gâtului, oferind pisicilor o senzație de ușurare. Această ipoteză vine să întărească ideea că obiceiul are funcții multiple, atât fiziologice, cât și de confort.
Este esențial însă ca stăpânii de pisici să fie atenți la sursa ierbii consumate. Iarba tratată cu pesticide, fertilizanți sau alte substanțe chimice poate deveni periculoasă. În special pentru pisicile care trăiesc în apartamente, nu trebuie confundat consumul de iarbă cu mestecarea altor plante decorative, deoarece majoritatea acestora sunt toxice pentru feline. O soluție sigură este cultivarea ierbii speciale pentru pisici, disponibilă în petshopuri sau din semințe de grâu, secară sau ovăz, pe care le puteți planta chiar acasă.
În cazul în care pisica manifestă un interes exagerat față de iarbă sau consumă zilnic cantități mari, este indicat să consultați un medic veterinar. O astfel de schimbare poate semnala existența unor deficiențe nutriționale sau tulburări digestive mai profunde. Așadar, sfatul unui profesionist rămâne esențial pentru a asigura sănătatea și bunăstarea animalului de companie.
Citește și: De ce iubesc pisicile cutiile și pungile. 7 comportamente ciudate ale felinelor, explicate