Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al Muzeului Municipiului București, a explicat ce modernizări ale Capitalei erau prevăzute în Planul Urbanistic General din...

ad after description

CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV De ce este, de fapt, Bucureștiul un „oraș gri“. Istoria unei decizii care a schimbat totul / video

Actuala rețea de metrou din București a început să fie construită în anii '70 și a fost deschisă oficial pe 16 noiembrie 1979. Deși la început lega doar câteva stații din centrul Capitalei, metroul bucureștean s-a ramificat și în prezent acoperă ambele axe nord-sud și est-vest, dispune de un inel central și este în extindere către Aeroportul Otopeni.

Planurile pentru un metrou în capitală au fost însă mai vechi, trenul subteran fiind prevăzut în PUZ-ul din 1939, potrivit lui Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al Muzeului Municipiului București.

„A fost un Plan Urbanistic General (PUZ) în 1939, care, dacă ar fi fost timp să fie pus în aplicare, am fi avut un alt oraș. Exista axa nord-sud, magistrala de mai târziu cu Bulevardul Tineretului, și exista și completarea axei est-vest. De asemenea, apărea și metroul, cu o gară centrală unde este astăzi Facultatea de Drept, cu stații care apar cam în aceleași locuri unde au fost făcute ulterior, după 1979“, a spus Adrian Majuru.

„Metroul ar fi urmat să facă legătura cu rețeaua de căi ferate, cum se întâmplă în Occident acum?“, a întrebat Val Vâlcu.

„Da, da! Exact! Un model îl făcuse deja Bazilescu pentru proiectul lui urbanistic, Bucureștii Noi, pe care îl dorea după modelul New York-ului. Asta se întâmpla înainte de Primul Război Mondial. El a legat Gara de Nord o cale ferată privată, construită din fondurile sale, care să lege acest cartier de Gara de Nord“, a spus managerul Muzeului Municipiului București.

Centura Verde a Capitalei - Planurile din perioada interbelică

Mai mult decât atât, în perioada interbelică era prevăzută și o Centură Verde, care urmărea în acea perioadă cursul râului Colentina, aflat dincolo de granițele nordice ale Capitalei.

„PUG-ul din 1939 prevedea și o Centură Verde. De aceea, Carol al II-lea a început asanarea lacurilor din salba râului Colentina, amenajarea unor ștranduri și a unor spații pentru sport. Cu acest prilej, în 1935, municipalitatea a cumpărat malul nordic al Lacului Snagov, cu Pădurea Snagov, să amenajeze acolo un spațiu de agrement pentru bucureșteni, în afara orașului. Spațiul a fost pierdut după 1949“, a spus Adrian Majuru.