Calendar Ortodox mai 2025. Sărbătoare mare astăzi, 21 mai: Sfinții Constantin și Elena, tradițiile zilei

Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, marcată anual pe 21 mai, este una dintre cele mai respectate zile din calendarul ortodox, fiind dedicată celor două figuri esențiale pentru recunoașterea oficială a creștinismului în Imperiul Roman. Ziua nu este doar un prilej de rugăciune, ci și un moment în care credința, obiceiurile și interdicțiile se împletesc armonios în viața comunităților din România.

Constantin și Elena – protectorii Bisericii și susținătorii credinței

Anul 313 a marcat o schimbare profundă în istoria religioasă a omenirii, odată cu emiterea Edictului de la Milan, act legislativ prin care creștinismul a fost recunoscut oficial în Imperiul Roman. Începând cu acel moment, datorită Împăratului Constantin cel Mare și mamei sale, Elena, religia creștină a pășit în lumină.

În timpul domniei sale, Constantin a inițiat reforme profunde, stabilind duminica drept zi de odihnă și participare la slujbă inclusiv pentru militari. Această epocă a fost considerată o „Epocă de Aur” pentru Biserică. Sub conducerea sa, lăcașurile de cult au fost fie reconstruite, fie ridicate din temelii în mari orașe precum Roma, Ierusalim, Antiohia sau Nicomidia.

Un gest simbolic și strategic deopotrivă a fost mutarea capitalei imperiale la Constantinopol, pe locul vechiului Bizanț, inaugurată oficial pe 11 mai 330. Orașul a devenit, timp de un mileniu, centrul spiritual și politic al lumii bizantine. Tot Constantin este cel care a convocat primul Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, în dorința de a apăra dreapta credință de rătăcirile lui Arie.

Pe de altă parte, Sfânta Elena, mama împăratului, a rămas în conștiința colectivă ca una dintre cele mai devotate figuri ale creștinătății timpurii. Potrivit tradiției, ea a descoperit lemnul Sfintei Cruci în anul 326, moment de o importanță covârșitoare pentru credincioșii din acea vreme. A murit un an mai târziu, la Roma, lăsând în urmă o moștenire spirituală de necontestat.

Reformator al legii și apărător al celor vulnerabili

Constantin cel Mare a fost nu doar un susținător al credinței, ci și un om preocupat de justiție și echitate. A eliminat pedepsele care intrau în conflict cu învățăturile creștine și a extins protecția legală asupra categoriilor vulnerabile – orfani, văduve, săraci. A reglementat mai strict divorțul și a introdus sancțiuni mai severe pentru adulter. Începând cu anul 317, a emis monede cu simboluri creștine, marcând astfel o nouă eră în iconografia imperială.

Rădăcini vechi, ritualuri păstrate

În satele din România, 21 mai este un moment sacru. Oamenii merg la biserică pentru a se ruga, aprind lumânări și împart colaci sau alte alimente în memoria celor adormiți. Femeile îndeosebi rostesc rugăciuni pentru sănătatea celor dragi, iar apa sfințită este folosită pentru a binecuvânta casele și gospodăriile.

În unele comunități, se organizează „masa Sfântului Constantin”, un moment de comuniune în familie, cu mâncăruri așezate pe mese decorate cu flori proaspete, simbolizând reînnoirea și viața.

Respect față de natură și animale

Ziua mai are și o latură profund legată de ciclurile naturii. Potrivit credinței populare, este ziua în care păsările își învață puii să zboare, proces început odată cu Dragobetele și „glasul dezlegat” de la Sfântul Vlasie.

În spiritul protejării vieții, fermierii evită orice muncă cu animalele, iar viticultorii lasă în pace viile pentru a nu atrage păsări dăunătoare. În numeroase zone, se consideră că este ultima zi potrivită pentru a semăna porumb, ovăz sau mei. De asemenea, păstorii își stabilesc în această zi conducătorul turmei, locația stânelor și pe cel care va avea grijă de animale în sezonul de pășunat.

Apele curgătoare dobândesc, conform tradiției, puteri tămăduitoare în această zi. Oamenii le folosesc în scopuri de vindecare sau pentru protejarea celor mici.

Ce nu se face de Sfinții Constantin și Elena

Tradiția populară impune o serie de interdicții stricte. Se evită treburile casnice – spălatul rufelor, cusutul sau curățenia generală sunt considerate activități nepotrivite, care pot aduce ghinion sau pot atrage nenorociri asupra gospodăriei.

În unele regiuni, credincioșii aleg să nu consume carne de porc, preferând o alimentație ușoară, pe bază de legume, ouă sau pește, în funcție de specificul zonei.

Sărbătoare a credinței, dar și a continuității comunitare

Pentru români, Sfinții Constantin și Elena nu sunt doar sfinți protectori ai Bisericii, ci și repere spirituale ale familiei și ale rânduielii tradiționale. Tradițiile respectate cu sfințenie și ritualurile transmise din moși-strămoși asigură, în conștiința colectivă, echilibrul între lumea văzută și cea nevăzută.

Pe lângă dimensiunea religioasă profundă, această zi are și un rol cultural esențial, fiind un moment de coeziune socială și spirituală în comunitățile din întreaga țară.

Rugăciune către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!

CITEȘTE ȘI: Cele mai frumoase mesaje și felicitări de Sfinții Constantin și Elena 2025. Aproape DOUĂ MILIOANE de români le poartă numele