
ad head
Deși este gratuit, nu necesită deplasare și poate fi o soluție practică pentru cei aflați departe de secțiile de votare, acest tip de vot atrage puțini...
ad after description
Votul prin corespondență, reglementat de Legea 208/2015, le oferă românilor din diaspora posibilitatea de a vota de la distanță, gratuit, printr-un sistem simplu: se înscriu online, primesc acasă plicul cu buletinul de vot și îl trimit înapoi, fără a se deplasa la secție. Deși această metodă ar trebui să ușureze participarea la vot mai ales pentru cei aflați la sute de kilometri de cea mai apropiată secție, puțini aleg să o folosească.
Într-o ediție specială a emisiunii DC Votez, jurnalistul Val Vâlcu și specialistul în comunicare Antonio Momoc au analizat motivele acestei reticențe.
Val Vâlcu: „Avem 3.200 de votanți prin corespondență, estimativ, pentru că acum sunt 3.139, iar toată treaba e gratis. Adică, e gratuit, primești tibre, plicuri, nu ai costuri, în timp ce deplasarea la urne, dacă nu locuiești în orașul unde e secția de vot, te costă câteva zeci de oră. De ce nu votează prin corespondență?”
Antonio Momoc: „Lucrul acesta se întâmplă pentru că nu există încredere în instituții și cei ce organizează alegerile.”
Val Vâlcu: „E o temere că ar putea pune votul tău în dreptul altuia sau că află cum ai votat. Care e problema?”
Antonio Momoc: „Din ambele categorii. De ce nu se introduce votul online, de exemplu? Din același motiv de suspiciune. Nu știi cine numără, nu știi cine apasă pe butoane, nu știi cine îți violează corespondența.”
Val Vâlcu: „Da, dar la o scrisoare…”
Antonio Momoc: „Când transmiți scrisoarea, trebuie să fie un expeditor, lași niște date, e complicat. Există suspiciuni acolo. Oamenii preferă să nu-și exprime votul în felul acesta, chiar dacă pot să nu existe deloc ingerințe acolo, iar alegerile se pot desfășura cât se poate de corect. Ce observăm acum la diaspora este faptul că a votat, în acest moment, mai mult decât în primul tur. E foarte posibil să ajungă la 1,3 sau chiar 1,5 milioane de voturi. În contextul acesta, e clar că, dacă situația din țară este atât de polarizată pe cât ne așteptăm și diferența de vot nu va fi foarte mare, atunci președintele României va fi decis de diaspora în 2025. Fie că va fi într-o direcție sau alta, cei care vor decide președintele României vor fi diasporenii.”
CITEȘTE ȘI: Ce nu ai voie să faci la vot. Fapte contravenționale și penale explicate. Ce sancțiuni riști
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
ad footer