EXCLUSIV Nicușor Dan și George Simion, ultima confruntare. Strategia ricoșeului și personajul care a mutat disputa la prezidențiale 2025: Cine câștigă

Nicușor Dan, pe tot terenul televiziunilor / George Simion, pe tot terenul străinătății

După dezbaterea de la Euronews, George Simion și Nicușor Dan au alergat pe stadioane paralele. Nicușor Dan a ales să fie prezent în majoritatea studiourile TV din România. Practic, și-a transformat campania într-o conferință de presă permanentă, insistând pe aceleași teme, aceleași mesaje. Dar îi folosește supraexpunerea? Chestia aceasta dă impresia că domina scena, dar ne putem gândi și la momentul „Băsescu lovit copil” când supraexpunerea a avut efect contrar. Electoratul poate deveni imun la mesajele sale și poate chiar să se satureze de imaginea omniprezentă.

George Simion a ales să meargă în străinătate - Italia, Polonia, Bruxelles, a avut întâlniri cu diverși lideri politici - de la premierul Giorgia Meloni, la președintele Poloniei, Andrzej Duda. A dat imaginea unui lider conectat internațional, un „rebel” care vorbește direct și fără menajamente. A creat impresia unui lider naționalist care „spune lucrurilor pe nume”, un mesaj care poate rezona puternic cu electoratul său din diaspora și cu cei din țară care se simt neglijați sau disprețuiți de elita europeană.

Interviul lui George Simion pentru site-ul CNews, o răzbunare pentru românii care s-au simțit jigniți vreodată de unii „francezi aroganți”

Cât despre interviul dat site-ului francez CNews care, în presa din România, este arătat ca un „simbol al jignirii Franței”, pentru publicul conservator, declarațiile lui George Simion pot părea un act de curaj, un „român adevărat” care „le spune pe față” aroganților din Europa, „francezilor care ne dau salarii mici”, „care nu ne respectă”.

În diaspora, reacțiile pot fi mixte: badantele, muncitorii în construcții și cei din serviciile de curățenie pot resimți un val de solidaritate pe ideea „ George Simion le-a spus-o în față francezilor aroganți”. În schimb, poate arhitecții sau medicii pot percepe diferit ce s-a întâmplat la televiziunea franceză. În orice caz, este un interviu de campanie în care votanții lui George Simion vor spune: „Bravo, i-a pus la punct!” Exact mesajul pe care vor să-l audă românii de acolo, românii care s-au săturat să le dea francezii lecții, în timp ce „grădina lor este murdară”. Pe de o parte, pentru electoratul lui Nicușor Dan se confirmă că George Simion nu stăpânește franceza, pe de alta parte, ceilalți români vor înțelege că nu sunt nici francezii buricul pământului. În orice caz, „tocarea” interviului este o reclamă pentru votanții lui George Simion. Francezilor nu le pasă de acest subiect deoarece nu pentru ei este interviul, însă îi răzbună pe românii care s-au simțit jigniți de francezi.

Între „războiul hibrid” și blocajul în bule

În presă și în mediul online, nu mai există nuanțe, nuanțele au fost înlocuite de un discurs de tip „război hibrid”. Într-un asemenea context, adversarul nu mai este doar contestat, ci este demonizat, redus la un inamic ce trebuie neutralizat cu orice preț.

Dar întrebarea care se ridică este următoarea: nu cumva această strategie de alarmare permanentă că nu vom mai avea bani, că vom muri de foame, că vom ieși din UE, de „sfârșit iminent al lumii”, riscă să înghețe oamenii în propriile lor bule? În loc să îi scoată la vot, să îi facă să acționeze, nu cumva îi blochează în pozițiile lor deja consolidate, creând ziduri invizibile între tabere?

Pentru electoratul nehotărât sau pentru cei care nu au participat la primul tur, mesajele care vin din ambele direcții sunt radical diferite. Pe de o parte, avem o retorică anti sistem: „totul e corupt, totul e greșit”. Pe de altă parte, amenințarea cu un viitor apocaliptic dacă nu se iau măsuri urgente: „vom pierde fonduri europene, nu vor mai fi bani de pensii și salarii”.

Într-o asemenea atmosferă de alarmă constantă, apare riscul ca alegătorii să rămână în bulele lor. Întrebarea rămâne: va funcționa această strategie a demonizării și a panicii sau se va întoarce împotriva celor care o folosesc? Și mai ales: va reuși să scoată din apatie masa tăcută a nehotărâților? Ce va determina o eventuală mobilizare la vot?

Călin Georgescu mută disputa din axa izolaționism / europenism pe ideea de progresism / credință / conservatorism

În ultimele zile, Călin Georgescu a schimbat registrul discursiv, încercând să mute dezbaterea electorală de pe axa izolaționism versus europenism către progresism versus credință, conservatorism versus modernitate. Vorbește despre iertare, zâmbete, credință și reconectarea la valorile tradiționale. Călin Georgescu și George Simion merg în tandem: polițist rău / polițist bun. Cum va decodifica electoratul această strategie mixtă? Pe cine vor convinge mai mult? Vedem duminică.

George Simion și strategia ricoșeului mediatic

În ofensiva sa mediatică, George Simion a ales o strategie de ricoșeu: în loc să rămână captiv în spațiul media din România, a mutat campania în afara granițelor, adresându-se presei internaționale și comunităților românești din diaspora. Mesajele sale s-au propagat mai ales pe Facebook, Instagram și TikTok, platforme unde limbajul direct și provocator prinde rapid. În campania electorală, presa străină nu va fi lecturată cu dicționarul în mână de publicul din Fetești, Mizil, Calafat etc. La votanții din România va ajunge ce a zis în Franța pe două direcții: fie pe ideea de catastrofă, ne scoate din UE etc, fie pe ideea: s-a dus, ne-a reprezentat, ne bagă lumea în seamă. Depinde care cum convinge. 

Apoi, a fost episodul PRO TV, când George Simion a folosit un cuvânt care nu trebuia folosit, un derapaj pentru care ulterior a revenit și a încercat să corecteze: „Am vrut să zic nazist, securist, marxist”. Pentru cei afectați direct, cuvintele lui au fost ca sarea pe rană. Pentru alții, însă, impactul a fost aproape nul, mai ales că și Nicușor Dan, Mungiu-Pippidi, Iohannis și Cioloș au folosit același termen, în contexte diferite, în anii trecuți.

George Simion a avut o strategie de turneu politico-mediatic, completată de acțiuni intense pe TikTok, Facebook și Instagram. Nicușor Dan a ocupat aproape fiecare colț al spațiului media intern, în timp ce George Simion a preferat să își concentreze energia pe mesaje scurte, distribuite în online și pe scena internațională.

Nicușor Dan a ales calea clasică: acoperirea spațiului media din România, cu apariții foarte dese și cu un mesaj constant, repetat până la saturație. A ajuns, fără îndoială, la toate publicurile din țară, dar riscul este să fi devenit deja un zgomot de fundal.

Acum, rămâne de văzut ce se va dovedi mai eficient: campania lui George Simion, construită pe mesaje scurte și acțiuni externe? Sau strategia lui Nicușor Dan, bazată pe acoperirea mediatică din România? Vom afla duminică, la vot.