€ 4.9756 →
|
$ 4.5791 →
|
Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu
„Românii încearcă din nou astăzi să își aleagă un nou președinte, la șase luni după ce prima tentativă s-a încheiat cu scandal și confuzie”, transmite BBC.
Britanicii explică motivul anulării alegerilor din noiembrie 2024, numindu-l pe fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, un „outsider radical cu înclinații mistice”, care a ieșit pe primul loc în primul tur de scrutin. Totuși, rezultatul a fost anulat „din cauza acuzațiilor de fraudă electorală și interferență rusă”.
În luna februarie, vicepreședintele american J.D. Vance a condamnat dur decizia autorităților române, provocând un adevărat cutremur în cadrul clasei politice de la București, profund dependentă de parteneriatul strategic cu Statele Unite. Cu toate acestea, Călin Georgescu a fost exclus din cursa pentru alegerile reluate astăzi.
Alegerile din mai îl pun față în față pe naționalistul George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), cu trei candidați centriști: primarul popular al Bucureștiului, Nicușor Dan; Crin Antonescu, un liberal care reprezintă coaliția de guvernare PSD-PNL; și Elena Lasconi, o candidată independentă, mai transmite BBC.
Alți șapte candidați se află pe buletinul de vot. Dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi, un tur de scrutin între primii doi candidați va avea loc pe 18 mai, explică sursa citată.
„Alegerile acestea nu sunt despre un candidat sau altul, ci despre fiecare român care a fost mințit, ignorat, umilit și tot mai are puterea să creadă și să-și apere identitatea și drepturile”, a scris Simion vineri, pe X.
Sondajele de opinie – cunoscute pentru lipsa de fiabilitate în România – sugerează că el va ieși pe primul loc, urmând să se confrunte într-un tur dificil fie cu Nicușor Dan, fie cu Crin Antonescu, notează BBC.
Rezultatul alegerilor este așteptat cu nervozitate în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova. România este o rută importantă de tranzit pentru sisteme de armament și muniție către Ucraina. Țara găzduiește un scut american antirachetă la Deveselu și trei baze aeriene majore de unde NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană până la granițele Ucrainei și Republicii Moldova, și peste Marea Neagră.
Ucraina exportă 70% din grâul său pe coasta Mării Negre, prin apele teritoriale românești, către Istanbul. Marina română draghează minele din acele ape, iar forțele aeriene române antrenează piloți ucraineni să piloteze avioane F-16. Administrația Trump își reanalizează angajamentul față de România. Un acord privind scutirea de vize a fost anulat brusc în ajunul alegerilor.
„Uitați de orice ajutor pentru Ucraina dacă Simion devine președinte”, spune George Scutaru, expert în securitate la New Strategy Center din București. În calitate de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele poate opune veto oricărei decizii și are o influență puternică asupra politicii de securitate. Dar Scutaru exprimă un „optimism prudent” că unul dintre centriști va câștiga turul al doilea.
Nemulțumirea publică față de sprijinul financiar al României pentru refugiații ucraineni a fost o componentă centrală a campaniei lui Simion, deși acesta neagă că ar fi pro-rus.
Mulți dintre românii din diaspora – un milion fiind înregistrați să voteze – și-au exprimat deja votul, în special în Spania, Italia, Germania și Marea Britanie. Ei sunt invizibili în sondajele de opinie și ar putea influența decisiv rezultatul final.
Citește și: Românii din diaspora își filmează votul, deși e ilegal. BEC și Poliția intră pe fir
