€ 4.9756 →
|
$ 4.5791 →
|
Foto - Captură video Antena 3 CNN
Lavinia Şandru, candidatul PUSL la alegerile prezidenţiale, a afirmat, miercuri seară, că priorităţile mandatului său în materie de politică externă vor fi legate de întărirea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, consolidarea poziţiei în NATO şi Uniunea Europeană şi securitatea alimentară.
"Prioritatea mea pe zona de politică externă o reprezintă asigurarea securităţii cel puţin pe trei direcţii. O dată - întărirea Parteneriatului cu partenerul strategic SUA (...), pe urmă - consolidarea poziţiei noastre în NATO şi în Uniunea Europeană, iar în Uniunea Europeană mă voi strădui să avem un parteneriat serios cu elemente strategice bine definite cu Polonia. Cea de a treia direcţie aş vrea să meargă pe zona de securitate alimentară. Aici voi avea o relaţie extraordinară cu asociaţiile de fermieri din România, pe care vreau să îi sprijin şi în ceea ce priveşte politica agricolă comună şi în ceea ce priveşte concurenţa neloială cu grânele din Ucraina, pentru că fără securitate alimentară nu putem vorbi de securitatea României", a spus Lavinia Şandru, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN la Palatul Parlamentului.
Întrebată cum va întări relaţia cu SUA, ea a răspuns că o va face având o relaţie cu preşedintele Donald Trump, aşa cum are o relaţie o ţară care respectă şi înţelege tot ceea ce face în acest moment Trump pentru SUA. "Eu am arătat că sunt omul care înţeleg şi susţine ceea ce face el", a afirmat Lavinia Şandru.
Candidatul Alianţei electorale ''România, Înainte!'', Crin Antonescu, i-a reproşat contracandidatului său, primarul Capitalei, Nicuşor Dan, faptul că nu a demolat 22 de restaurante "rechineşti" din Parcul Herăstrău, deşi acestea nu au autorizaţii.
El a formulat aceste critici, miercuri, într-o dezbatere electorală la Antena 3, după ce Nicuşor Dan i-a reproşat că în perioada în care a fost ministru al Sportului, între 1999 - 2000, un subaltern de-al său a semnat transferul unor terenuri din Parcul Herăstrău către dezvoltatori imobiliari. Edilul general a menţionat că, deşi Antonescu nu a semnat personal actele respective, responsabilitatea îi aparţine.
În replică, Antonescu a declarat că Nicuşor Dan "a infectat spaţiul public cu minciuni" şi a subliniat că, în calitate de ministru al Sportului, el a semnat doar două acte, "perfect legale", obligatorii în baza legii 15/1990 a privatizării. Totodată, contractul prin care BTT a vândut un teren dezvoltatorilor imobiliari ar fi fost încheiat abia în 28 iulie 2003, la peste trei ani de când i se încheiase mandatul de ministru.
"Una peste alta, din 2003 au intrat rechinii în joc. Au fost procese. Acolo terenul există, rechinii nu l-au mâncat. Rechinii au făcut doar vreo 22 de restaurante, atâta tot. De ani de zile Primăria dispune de decizii de demolare a acelor restaurante rechineşti, că nu au autorizaţie. Nu v-aţi folosit niciodată de ea. Şi poate ne spuneţi, în atâţia ani, câtă chirie a încasat Primăria Generală a Capitalei de la rechini. (...) Nu aţi pus în aplicare decizii împotriva Domino, date de instanţă - cum nu prea le puneţi niciodată - cu care puteaţi pur şi simplu să îi demolaţi, darămite să luaţi nişte chirii", a spus Antonescu.
Nicuşor Dan a replicat că extinderile amenajate pe terenul respectiv sunt proprietatea firmei Domino.
El a mai precizat că pentru clădirile şi terenurile din Parcul Herăstrău au fost semnate patru contracte, iar trei dintre acestea în mandatul lui Antonescu. Unul dintre terenuri avea 7.000 mp (clubul nautic), iar unul 6,3 ha (clubul de tenis).
"Au fost patru contracte. Unul pentru clădirile de la clubul nautic - 1999, domnul Antonescu, ministru al Sportului. Unul pentru terenul de la clubul nautic - anul 2000, domnul Antonescu, ministru al Sportului. Unul pentru clădirile de la clubul de tenis - anul 2000, domnul Antonescu, ministru al Sportului. Şi unul, într-adevăr, pentru terenul de la clubul de tenis, care a fost semnat în 2003 de BTT. Din patru contracte, trei au fost semnate cât domnul Antonescu a fost ministru al Sportului. Nici al patrulea nu ar fi fost semnat, dacă domnul Antonescu nu ar fi semnat actul ilegal constatat mai târziu de Curtea de Apel Bucureşti ca fiind ilegal. Chiria pe care PMB o primeşte de la acele restaurante este derizorie, pentru că aşa a fost semnat contractul de către ALPAB în anul 2015", a mai spus primarul Capitalei.
Candidatul Alianţei electorale ''România, Înainte!'', Crin Antonescu, a declarat, miercuri, că în scenariul în care Republica Moldova ar fi atacată nu ar decreta mobilizare generală, dar ar da toate formele de ajutor acestei ţări, cu excepţia intervenţiei militare.
Candidaţii au fost întrebaţi la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN la Palatul Parlamentului care ar fi paşii legali şi constituţionali pe care i-ar face în calitate de preşedinte în cazul în care Republica Moldova ar fi atacată.
"Comunic cu preşedinta Republicii Moldova, declanşez Planul naţional de apărare pentru că pot să fac asta în calitate de preşedinte, convoc CSAT şi dezvolt toate contactele imediate internaţionale necesare, NATO, articolul 4, Comisia Europeană şi toate celelalte instituţii. Nu convoc Parlamentul pentru că nu am timpul necesar şi nu este nevoie, nu fac mobilizare generală, dar dau din primul moment, după ce comunic pentru a vedea exact situaţia din Republica Moldova, toate formele de ajutor cu excepţia intervenţiei militare în acel moment a României, adică ajutor umanitar, logistic care poate să însemne ce a însemnat şi pentru Ucraina în anumite condiţii şi toate celelalte forme de ajutor. Să nu uităm că un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt şi cetăţeni români, indiferent unde se află ei, este statul lor, deci o parte a naţiunii române care este atacată", a spus Antonescu.
Candidatul Partidului Naţional Conservator Român la alegerile prezidenţiale, europarlamentarul Cristian Terheş, i-a invitat, miercuri, pe români să îşi exercite dreptul fundamental de a petiţiona autorităţile.
"Dumneavoastră luaţi în derâdere un drept fundamental pe care cetăţenii acestei ţări îl au şi pe care, din păcate îl ignoră, iar acel drept fundamental este acela de a petiţiona. (...) Pentru că toată lumea în România stă şi face mişto, glumiţe 'Vai cât îi de prost în societate', 'Cât de prost e ăla'. Dar întrebarea este: 'Tu ce ai făcut să schimbi?'. Diferenţa dintre mine şi alţii, eu nu arăt cu degetul spre altul. Când eu am văzut o nedreptate, mi-am exercitat acest drept de a petiţiona în ideea de a face societatea românească mai bună", a spus Terheş, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN, la Palatul Parlamentului.
Cristian Terheş a răspuns astfel unei întrebări adresate de realizatorul Antena 3 CNN Mircea Badea, care făcea referire la faptul că reprezentantul PNCR ar fi campion la sesizări adresate autorităţilor.
El a exemplificat, printre altele, amintind faptul că a fost primul care, în 2016, a solicitat Direcţiei Naţionale Anticorupţie să îi comunice o ordonanţă de clasare.
"Au refuzat. I-am acţionat în instanţă din SUA. N-am găsit avocat în România să mă reprezinte când am iniţiat acţiunea respectivă, pentru că toţi se uitau la mine şi spuneau: 'Tu îţi dai seama, să o dai în judecată pe Kovesi?' 'Da!" Ştiţi ce s-a întâmplat la final? Am câştigat şi am câştigat inclusiv plata pentru avocatul pe care în cele din urmă l-am găsit. (...) Mi-am exercitat un drept şi îi invit pe români să îşi exercite dreptul de a petiţiona autorităţile", a mai spus Terheş.
Candidatul Partidului Naţional Conservator Român la alegerile prezidenţiale, Cristian Terheş, a declarat miercuri că şi-ar dori ca în statul român să lucreze cei mai buni români, să fie plătiţi cum se cuvine, dar nu vrea ca rudele lor, până la gradul cinci, să fie angajate graţie acelor funcţii.
"Ca şi conservator am o valoare fundamentală: să nu se crească taxele şi impozite. Pe cale de consecinţă, cât timp voi fi preşedinte, cu acest pix nu voi semna niciun buget care creşte taxe şi impozite. Ce voi face însă cu acest pix - mă voi asigura că taxe şi impozite vor fi tăiate. Este inadmisibil ca 45% din salariul pe care un român îl primeşte să plătească taxe şi impozite la stat înainte să intre banii respectivi. (...) Ce avem nevoie să facem este reducerea cheltuielilor inutile şi s-a vorbit despre reducerea salariilor demnitarilor. Eu vreau ca în statul român să lucreze cei mai buni români şi dacă e cazul să fie plătiţi cum se cuvine. Problema este cu nomenclatura: când un om angajat într-o funcţie publică în stat îşi angajează nevasta, copiii şi rudele până la gradul cinci. Aşa ceva nu se va întâmpla în mandatul meu", a afirmat Terheş, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN, la Palatul Parlamentului.
Candidata USR la prezidenţiale, Elena Lasconi, a afirmat, miercuri, că, dacă va deveni preşedinte, va susţine, pentru redresarea economiei, desfiinţarea mai multor instituţii şi agenţii care nu îşi au rostul, reducerea posturilor de la cabinetele demnitarilor, atragerea investitorilor, menţionând că este o temă populistă tăierea indemnizaţiilor demnitarilor.
"Preşedintele României, miniştrii, oamenii care reprezintă această ţară trebuie să aibă o prestanţă", a spus Elena Lasconi.
Ea a fost întrebată, la dezbaterea electorală organizată de Antena 3 CNN la Palatul Parlamentului, în legătură cu măsurile pe care le va susţine, dacă va fi preşedinte, pentru redresarea situaţiei grave economice, printre care majorarea TVA, tăierile salariale, impozitarea pensiilor, împrumutul la FMI, tăierea la jumătate a salariilor demnitarilor.
"E un moment în care se poate folosi populismul la maximum. Sună bine - 'le tăiem la demnitari, la preşedinte jumătate din indemnizaţie', nu primesc salariu, primesc o indemnizaţie, aşa cum primesc şi primarii. Eu zic să îi ucidem, dacă tot vor să conducă ţara asta. În niciun caz. Dumneavoastră gândiţi-vă că eu sunt candidatul care am spus să fie 300 de parlamentari şi că militez pentru asta, tocmai pentru că avem prea mulţi politicieni, avem prea mulţi în cabinetele demnitarilor, trebuie făcute reduceri, dar preşedintele României, miniştrii, oamenii care reprezintă această ţară trebuie să aibă o prestanţă. Eu aş vrea să scot circul din politica românească şi aş vrea să ne suflecăm mânecile şi să lucrăm profesionist", a răspuns Elena Lasconi.
Candidatul Alianţei electorale ''România, Înainte!'' la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, a declarat, miercuri, că, în condiţii economice grave pentru ţară, exclude creşterea de taxe şi tăierea de pensii şi salarii, pledând pentru reducerea salariilor demnitarilor, dar şi a "formelor de lux" pentru aceştia.
Candidaţii au fost întrebaţi, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN la Palatul Parlamentului, pentru ce soluţii ar opta în situaţia de criză economică.
"Eu personal exclud şi creşterea TVA, şi creşterea taxelor, şi recurgerea la FMI şi tăierea din pensiile sau din salariile bugetarilor care sunt angajaţi. În ceea ce priveşte salariile demnitarilor, sigur că le putem reduce la jumătate, dar problema este să nu uităm şi în termeni de echitate şi de costuri că în marile companii de stat unde în conduceri şi în consiliile de administraţie sunt sume şi câştiguri enorme de multe ori nejustificate, dar nu trebuie să uităm în acelaşi timp că în primării sunt salarii mici şi foarte mulţi primari nu mai pot angaja oameni valoroşi. Avioanele vor fi plătite de la buget şi pentru preşedinte şi pentru prim-ministru şi pentru miniştri. Nu sunt populistul care să spun că trebuie să o ia cu trenul sau pe jos, dar când au treabă, însoţiţi de cine trebuie şi aducând pentru România beneficii din fiecare călătorie. În rest, vile, alte forme de lux evident că se pot reduce, dar bugetul se echilibrează din baza evaziunii fiscale", a spus Antonescu.
Lavinia Şandru, candidatul PUSL la alegerile prezidenţiale, a afirmat, miercuri seară, că, în condiţii de criză economică, nu ar proceda ca fostul preşedinte Traian Băsescu, ci ar tăia pensiile speciale şi ar fi de acord cu reducerea propriului său salariu.
"Nu am să fac ceea ce a făcut Traian Băsescu pentru că, atunci când a tăiat el salarii şi pensii, eu am ieşit cu mamele în stradă ca să apărăm drepturile mamelor, drepturile câştigate prin Legea mamelor. Da, am să fiu de acord să mi se taie salariul la jumătate, am să îi rog pe demnitarii români să accepte şi ei acelaşi lucru, dar vom tăia pensiile speciale. Ele trebuie tăiate, de acolo vom lua bani pentru România. Nu să ne împrumutăm la FMI. Tăiem pensiile speciale, un mare abuz la care este supusă România în momentul de faţă", a afirmat aceasta, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN la Palatul Parlamentului.
"Nu vrem armament suplimentar", a afirmat acesta, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN, la Palatul Parlamentului, ultima din această campanie electorală, la care participă 7 dintre cei 11 candidaţi la funcţia de şef al statului.
Banu-Muscel a reiterat că va refuza salariul de preşedinte, pe care l-ar dona unei organizaţii non-profit şi s-a pronunţat împotriva pensiilor speciale.
"Să scoatem pensionarii la cel puţin 60 - 65 de ani, nicidecum la 40 şi ceva de ani, pentru că este o palmă dată condiţiei umane. Niciun om nu ar trebui să primească pensie la 40 de ani", a spus candidatul independent.
Sunt prezenţi la dezbatere următorii candidaţi: Crin Antonescu (Alianţa Electorală "România, Înainte!"), Elena Lasconi (Uniunea Salvaţi România), Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român), Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal), John-Ion Banu-Muscel (candidat independent), Daniel Funeriu (candidat independent) şi Nicuşor Dan (candidat independent).
Luni seara a avut loc prima dezbatere la Digi 24, la care au fost prezenţi trei candidaţi, iar marţi seara - la Televiziunea Publică - au participat zece din cei 11 candidaţi, singurul absent fiind reprezentantul AUR George Simion.
Vezi și - Lovitură de la ÎCCJ pentru Nicușor Dan și USR în prag de alegeri prezidențiale
