Ce trebuie să știi dacă vrei o ciorbă acră și gustoasă, ca la mama acasă

Una dintre cele mai populare și răspândite metode de acrire a ciorbei este utilizarea borșului. Preparat tradițional din tărâțe de grâu fermentate, borșul poate fi făcut în casă sau achiziționat din magazine. Este ideal pentru a da un gust autentic ciorbelor de porc, vită, pui, dar și celor de perișoare, pește sau legume. Pentru cei care aleg să-l pregătească acasă, rețeta nu este complicată, dar presupune răbdare și respectarea câtorva pași esențiali.

Prepararea începe cu realizarea huștelor, echivalentul natural al drojdiei, esențiale în procesul de fermentare. Ai nevoie de 250 de grame de tărâțe și o felie de pâine albă sau de secară, care se adaugă într-un vas împreună cu apă rece. Compoziția se amestecă bine până când capătă consistența unei paste groase, se nivelează și se acoperă. Vasul trebuie lăsat la temperatura camerei timp de două zile, timp în care are loc procesul de fermentație. Este important ca temperatura să nu fie prea scăzută, altfel fermentarea va fi anevoioasă sau chiar inexistentă.

După ce huștele sunt gata, se trece la amestecarea ingredientelor: 200 de grame de huște, 500 de grame de tărâțe, 150 de grame de mălai, două fire de leuștean verde și, opțional, o crenguță de vișin. Toate acestea se adaugă într-un borcan încăpător, împreună cu apă călduță, sunt lăsate să se umfle, după care se toarnă 3 litri de apă fierbinte, dar nu clocotită, pentru a nu distruge bacteriile benefice necesare fermentării. Se amestecă exclusiv cu lingură de lemn, evitând ustensilele metalice care pot altera gustul sau procesul de fermentare. Borcanul se acoperă și se lasă la temperatura camerei, amestecând conținutul de câteva ori pe zi. În funcție de temperatura ambientală, borșul va fi gata în aproximativ 2-3 zile. Odată ce are gustul dorit, se strecoară și se depozitează în sticle curate.

Pentru cei care nu dispun de timpul necesar pentru a face borș în casă, există alternative la fel de gustoase și eficiente. Zeama de varză murată, spre exemplu, este o soluție excelentă pentru ciorbele mai grase, precum cele de afumătură sau de porc. Are un gust ușor sărat și acru, fiind ideală pentru a intensifica aroma preparatului.

În multe regiuni ale țării, gospodinele recurg la metode mai puțin convenționale, dar la fel de eficiente. Corcodușele și zarzărele, folosite întregi sau sub formă de bulion, sunt ideale pentru a acri ciorba natural și delicat. Strugurii verzi sau caisele verzi sunt alte exemple de fructe folosite în acest scop, mai ales în zonele de sud sau est ale României. Bulionul de corcodușe se prepară prin fierberea fructelor, care apoi se pasează și se amestecă cu sare după gust, rezultând un concentrat natural acru și gustos.

Pentru cei care preferă metode mai rapide sau moderne, oțetul alb și sucul de lămâie sunt opțiuni la îndemână. Oțetul este adesea folosit pentru ciorba de burtă, ciorba rădăuțeană sau cea de pui a la grec, oferind o aciditate puternică și un gust pătrunzător. Sucul de lămâie, pe de altă parte, aduce o notă proaspătă și este preferat de cei care evită gustul înțepător al oțetului.