Românii știu că practică obiceiuri nesănătoase, dar nu sunt dispuși să renunțe la ele

Sondajul a fost realizat de APPA – Asociația pentru Promovarea Asigurărilor, cu prilejul campaniei „Luna Asigurărilor de Sănătate” și a evaluat perspectiva românilor asupra mai multor obiceiuri cu efect asupra sănătății, dar și gradul în care consideră că se confruntă cu acestea, precum și dacă își doresc să renunțe la ele.

Consumul de zahăr, considerat mai nociv decât timpul petrecut pe telefon

98% dintre români consideră că un consum excesiv de zahăr poate aduce probleme de sănătate, cu 73% estimând că problemele sunt produse într-o mare măsură. Procentul este mai mare decât al celor care cred același lucru despre timpul petrecut pe telefon (93%), amânarea somnului (91%) sau procrastinarea (64%), indicând o conștientizare mare a pericolului adus de consumul de zahăr pentru sănătate. Cu toate acestea, 1 din 3 români (circa 32%) consumă excesiv zahăr sau dulciuri. Din fericire, intenția de a renunța la acest obicei este, însă, destul de mare, conform sondajului. Întrebați dacă au dorit să reducă zahărul din alimentație, 49% au declarat că au făcut acest lucru și au reușit să mențină consumul redus, în timp ce 35% dintre participanții la sondaj au încercat să renunțe la acest obicei, dar nu au reușit (sau au reușit doar pentru o perioadă scurtă de timp). 10% își propun să facă acest lucru în următoarele 3 luni.

Un român din doi petrece prea mult timp pe telefonul mobil

93% dintre participanții la sondaj sunt de acord că prea mult timp petrecut zilnic pe telefon poate aduce probleme de sănătate (48%, într-o mare măsură). Cu toate acestea, 1 român din 2 (49%) recunoaște că petrece multe ore zilnic utilizând telefonul mobil – fie pe rețelele sociale, fie jucând jocuri online, urmărind video-uri, conversând prin mesaje și nu numai. Și în acest caz, se remarcă o intenție de a renunța la acest obicei. Deși 36% dintre respondenți au încercat, dar nu au reușit să reducă din timpul zilnic petrecut pe telefon (sau au reușit doar pentru o perioadă scurtă de timp, revenind apoi la situația de dinainte), 45% și-au propus acest lucru și au declarat că au reușit să mențină timpul redus. De asemenea, 10% își propun să facă acest lucru în următoarele 3 luni.

2 români din 10 nu intenționează să renunțe la obiceiul de a „amâna” somnul

91% dintre participanții la sondaj sunt de acord că o atitudine de „amânare a somnului” (tendința de a merge la culcare târziu, deși le este somn, pentru a „câștiga” timp) creează probleme de sănătate (cu 56% estimând că aduce probleme într-o mare măsură). Amânarea orei de culcare este o formă de procrastinare prin care persoanele încearcă să recupereze timp pentru ei înșiși. Deși reprezintă o tehnică de maximizare a timpului liber și de recreere, aceasta „costă” din punctul de vedere al sănătății: amânarea somnului influențează atât funcționarea cognitivă, cât și echilibrul emoțional. Lipsa somnului adecvat poate duce la scăderea capacității de concentrare, afectarea memoriei și creșterea nivelului de stres. Pe termen lung, privarea de somn este asociată cu un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, diabet de tip 2 și slăbirea sistemului imunitar. 1 din 2 români (49% dintre respondenți) declară că are tendința de a amâna somnul în viața de zi cu zi. În ceea ce privește intenția de a renunța la acest obicei, 39% au încercat, dar nu au reușit să reducă din tendința de a amâna somnul (sau au reușit doar pentru o perioadă scurtă de timp), însă 22% (2 din 10 români) nu intenționează să facă acest lucru.

Procrastinarea, văzută ca o problemă de 64% dintre români

Conform sondajului realizat în cadrul campaniei „Luna Asigurărilor de Sănătate”, doar 64% dintre respondenți sunt de părere că o atitudine de amânare a lucrurilor și sarcinilor pe care trebuie să le rezolve (procrastinare) poate aduce probleme de sănătate (dintre care doar 22% consideră că acest lucru se întâmplă într-o mare măsură). Procrastinarea, definită ca amânarea intenționată a sarcinilor importante, are consecințe negative în special asupra sănătății mintale, dar și a performanței generale. Această tendință este frecvent asociată cu niveluri crescute de stres, anxietate și scăderea stimei de sine. În timp, procrastinarea poate duce la scăderea productivității, dificultăți în luarea deciziilor și sentimentul de pierdere a controlului, afectând echilibrul personal și profesional. 50% dintre români au tendința de a amâna lucruri (a procrastina) în viața de zi cu zi. În ceea ce privește intenția de a renunța la acest obicei, 36% au încercat, dar nu au reușit să reducă din tendința de a amâna lucruri (a procrastina) (sau au reușit doar pentru o perioadă scurtă de timp). 15% nu intenționează să facă acest lucru. De partea cealaltă, 39% declară că au reușit să reducă tendința de a procrastina.

La sondajul desfășurat de APPA în „Luna Asigurărilor de Sănătate” au participat 2.930 de respondenți, dintre care 55% femei și 45% bărbați, majoritatea din categoria 26 – 65 de ani (41% între 41-55 de ani, 25% între 26 – 40 de ani, 19% între 56 – 65 de ani). 34% dintre respondenți au un venit total al gospodăriei între 1.500 – 3.500 lei, 35% dintre respondenți, între 3.500 – 7.000 lei, iar 12%, între 7.000 – 12.000 lei. Răspunsurile au fost colectate online, în perioada martie – aprilie. Campania națională de informare și educație financiară „Luna Asigurărilor de Sănătate” este organizată de APPA – Asociația pentru Promovarea Asigurărilor cu sprijinul UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România și UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România.