Atac de cord sau atac de panică? Tot mai mulți tineri cheamă ambulanța pentru anxietate necontrolată

Un nou studiu realizat în Victoria, Australia, arată că anxietatea reprezintă 10% din cazurile de sănătate mintală în rândul pacienților de sex masculin care ajung la ambulanță, fiind inclusiv peste depresia și psihoza.

Care este diferența dintre un atac de panică și un atac de cord

Deși atacurile de panică și atacurile de cord pot avea simptome similare, cum ar fi durerea în piept, dificultăți de respirație, transpirație abundentă și senzația de moarte iminentă, ele au cauze și tratamente complet diferite.

Atacul de cord este o urgență medicală cauzată de blocarea fluxului sanguin către inimă, fiind adesea însoțit de o durere intensă, constrictivă, care iradiază spre brațul stâng, maxilar sau spate și care nu dispare la repaus.

În schimb, atacul de panică este o reacție intensă de frică sau anxietate, cu debut brusc și simptome fizice acute, dar care nu implică o disfuncție cardiacă reală.

Diferența cheie este că atacurile de panică trec de obicei în 10-20 de minute și nu lasă urme fizice, în timp ce un atac de cord necesită intervenție medicală imediată pentru a preveni leziuni ireversibile sau chiar moartea.

Lipsa unui model de exprimare emoțională

Unul dintre motivele principale pentru care băieții și tinerii bărbați nu cer ajutor la timp este educația emoțională rigidă. Băieții sunt învățați de mici să fie „puternici”, „curajoși” și să își reprime vulnerabilitatea.

„Atunci când părinții le spun băieților să își înfrunte temerile în loc să le valideze emoțiile, aceștia învață că anxietatea este o slăbiciune, nu o problemă reală”, explică autorii cercetării, conform Reuters. Această tăcere autoimpusă face ca anxietatea să se agraveze în timp, până când simptomele fizice – bătăi rapide ale inimii, senzație de sufocare, amorțeală – devin copleșitoare și sunt confundate cu urgențe medicale.

Trei tipare de criză: de la tremurături la gânduri suicidare

Cercetarea a identificat trei scenarii frecvente în care tinerii solicită ambulanța:

Simptome fizice intense apărute brusc – Joshua, 22 de ani, a simțit amorțeală în tot corpul într-un tramvai. A crezut că face infarct și a cerut ajutor unui trecător.

Anxietate agravată de pastile – Adam, 21 de ani, a luat o doză mare de diazepam după un atac de panică la serviciu și a sunat la ambulanță din teamă că ar putea muri.

Anxietate cronică cu risc suicidar – Leo, 25 de ani, a ajuns în stare gravă după ce le-a spus părinților că vrea să își ia viața. Starea lui se deteriorase treptat, fără sprijin psihologic anterior.

Simptomele anxietății: recunoscute prea târziu

Deși simptomele fizice ale anxietății – tremurături, dureri de cap, dificultăți de respirație – sunt bine documentate, mulți bărbați nu le pot recunoaște sau descrie. Lipsa unui limbaj emoțional adecvat duce la neînțelegeri și la diagnosticare tardivă.

Jack Steele, una dintre cele două vedete ale duo-ului australian „Inspired Unemployed”, a vorbit despre propriile crize de anxietate într-un podcast: „Tot corpul tău se închide. Gâtul ți se strânge, devii amorțit, simți că nimeni nu te poate ajuta. Crezi că e sfârșitul.”

Ambulanța, soluție temporară într-o criză de fond

Paramedicii spun că aceste intervenții consumă mult timp și resurse, fără a rezolva problema de fond. După excluderea urgențelor medicale, majoritatea tinerilor sunt îndrumați către psihologi sau medici de familie – dar mulți nu fac acest pas. Rușinea, stigmatul și neînțelegerea propriei suferințe îi împiedică.

„Suntem martori la o criză nevăzută. Mulți tineri se reîntorc la ambulanță cu episoade tot mai severe de anxietate, pentru că nu primesc sprijinul necesar după primul apel,” explică unul dintre autorii studiului.

Ce putem face? Soluții pentru o generație în impas

Experții propun o serie de măsuri urgente pentru a reduce presiunea asupra serviciilor de urgență și pentru a interveni eficient în sprijinul bărbaților tineri:

- Campanii dedicate anxietății masculine, similare celor pentru depresie și suicid

- Formarea cadrelor medicale pentru a recunoaște simptomele specifice anxietății la bărbați

- Resurse digitale și educaționale accesibile, care să îi învețe pe tineri cum arată și cum se simte anxietatea

- Normalizarea exprimării emoțiilor și promovarea unor modele masculine autentice, care vorbesc deschis despre sănătatea mintală

Un apel la empatie și acțiune

Anxietatea nu este o slăbiciune, ci o realitate dureroasă care afectează tot mai mulți tineri. Ignorată, ea devine cronică, periculoasă și costisitoare pentru întreaga societate. Înțelegerea și acceptarea acestei tulburări, alături de dezvoltarea unor intervenții timpurii și prietenoase cu bărbații, pot salva vieți și pot schimba mentalități.