Un simplu test de flexibilitate îți poate spune dacă ai probleme cu plămânii

Nu este un test diagnostic definitiv, însă un grad neobișnuit de flexibilitate ar putea indica prezența unei afecțiuni genetice cunoscute sub numele de sindrom Ehlers-Danlos (EDS), asociat cu o capacitate redusă de recuperare în fața bolilor respiratorii, conform 20minutos.

Specialiștii avertizează că, deși pare un avantaj, flexibilitatea excesivă poate avea implicații mai puțin cunoscute asupra sănătății generale.

Când flexibilitatea nu mai este doar un atu fizic

În general, flexibilitatea este considerată un indicator pozitiv al stării fizice: îmbunătățește performanța sportivă, reduce riscul de accidentări și ameliorează durerile musculare sau articulare. Însă în unele cazuri, o flexibilitate excepțională poate ascunde o afecțiune moștenită.

Sindromul Ehlers-Danlos, o tulburare rară a țesutului conjunctiv, este caracterizat prin articulații anormal de laxe, piele foarte elastică și vase de sânge fragile. Una dintre manifestările sale cele mai comune este hipermobilitatea articulară – capacitatea de a mișca articulațiile dincolo de limitele considerate normale.

Scala Beighton: testul de flexibilitate care poate ridica un semn de întrebare

Pentru a evalua această hipermobilitate, medicii folosesc Scala Beighton, un sistem simplu care măsoară cinci tipuri de mișcări. Printre acestea se numără capacitatea de a îndoi degetul mic înapoi la peste 90 de grade, atingerea antebrațului cu degetul mare sau sprijinirea palmelor pe podea fără a îndoi genunchii. Fiecare mișcare are un punctaj, iar scorurile mai mari pot indica prezența sindromului.

Totuși, obținerea unui scor ridicat pe această scală nu echivalează automat cu un diagnostic de EDS. Este nevoie de investigații suplimentare și de consulturi medicale de specialitate pentru a confirma această afecțiune.

De ce contează pentru sănătatea plămânilor

Ce legătură are, totuși, flexibilitatea cu plămânii? Răspunsul stă în structura țesutului conjunctiv, care nu doar că susține pielea și articulațiile, ci și multe dintre organele interne, inclusiv plămânii și căile respiratorii.

Potrivit antrenorului specializat în hipermobilitate Taylor Goldberg, citat de Newsweek și El Debate, slăbiciunea țesutului conjunctiv poate „influența mecanica respiratorie și stabilitatea căilor aeriene”. Practic, plămânii persoanelor cu hipermobilitate ar putea fi mai vulnerabili în fața infecțiilor respiratorii, iar recuperarea după o astfel de boală poate fi mai dificilă.

Atenție la semnalele subtile ale corpului

Corpul uman este un sistem complex și interconectat, unde o trăsătură aparent benefică poate ascunde o fragilitate. De exemplu, schimbările în aspectul unghiilor pot semnala prezența unor tipuri de cancer, iar o dietă echilibrată poate reduce dureri care aparent nu au legătură cu alimentația.

În același fel, o flexibilitate extremă, observată mai ales la copii sau adolescenți, nu ar trebui ignorată dacă este însoțită de alte simptome, precum dureri articulare, oboseală neobișnuită sau probleme respiratorii frecvente. Consultul la un reumatolog sau genetician poate clarifica dacă este vorba despre o variantă benignă de hipermobilitate sau despre o formă de EDS.

Un simplu test, un posibil semnal de alarmă

Deși testul de flexibilitate nu poate stabili un diagnostic, el poate fi un prim pas în identificarea unor posibile probleme ascunse, inclusiv cele pulmonare. Aflarea din timp a unei predispoziții la dificultăți respiratorii poate schimba radical calitatea vieții și tratamentele alese.

Flexibilitatea rămâne un avantaj în multe contexte, dar atunci când devine excesivă, ar putea fi mai mult decât un talent – ar putea fi un mesaj important din partea corpului.