Alterare de conținut informatic - Campania electorală se mută la DIICOT. Ce pedeapsă riscă Elena Lasconi dacă acuzațiile lui Nicușor Dan se confirmă

Fotografiile publicate joi seară de Elena Lasconi pe rețelele de socializare îi înfățișează, aparent, pe Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea, în cadre separate, în fața unei clădiri. Lasconi a cerut „explicații” pentru respectivele imagini, susținând că acționează „în spiritul adevărului”. Nicușor Dan și Victor Ponta au negat autenticitatea pozelor, catalogându-le imediat drept „false”, în timp ce Florian Coldea a mers a afirmat că demersul candidatei este „o încercare disperată”.

„Am formulat o plângere împotriva Elenei Lasconi pentru alterare de conținut informatic, fals informatic și înșelăciune. Prima dintre infracțiuni este de competența specială a DIICOT și de aceea am venit la DIICOT”, a declarat Nicușor Dan, menționând că a solicitat o expertiză tehnică pentru a determina autenticitatea imaginilor. El s-a întrebat, retoric, „Unde sunt instituțiile statului față de o acuză foarte gravă față de un candidat la alegerile prezidențiale?”, subliniind că „de acest scandal profită sistemul condus de Marcel Ciolacu” și candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu.

În eventualitatea în care acuzațiile formulate de primarul general se dovedesc întemeiate, Elena Lasconi s-ar putea confrunta cu o sancțiuni penale destul de dure.

Potrivit art. 362 din Codul penal, alterarea integrităţii datelor informatice (prima infracțiune de care este acuzată aceasta) reprezintă fapta de a modifica, șterge sau deteriora date informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date fără drept și se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani.

În ceea ce privește falsul informatic, art. 325 din Codul penal stabilește aceeași pedeapsă (între unu și cinci ani de detenție) pentru introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice ori restricționarea fără drept a accesului la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, atunci când acestea sunt utilizate în scopul producerii unei consecințe juridice.

În cele din urmă, inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul obținerii unui folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, atrage o pedeapsă cuprinsă între șase luni și trei ani de închisoare. Dacă înșelăciunea este comisă prin mijloace frauduloase, pedeapsa poate urca până la cinci ani de închisoare, iar în cazul în care mijlocul fraudulos constituie el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni, potrivit art. 244 alin (1) și (2) din Codul penal.