€ 4.9756 →
|
$ 4.5791 →
|
Marco Rubio și Donald Trump / Foto: Casa Albă
Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, aceeași persoană deține simultan cele mai importante două funcții de securitate națională din guvernul american. Schimbările bruște de personal de săptămâna aceasta l-au propulsat pe actualul șef al diplomației americane și în rolul de consilier prezidențial interimar pentru securitate națională, înlocuindu-l pe predecesorul său, îndepărtat după o gafă de comunicare legată de acțiuni militare.
O dublă funcție cu precedent istoric, dar cu putere incertă
Ultima dată când o asemenea situație a avut loc a fost în anii 1970, iar decizia actuală vine într-un context în care structura de putere din administrație este profund centralizată. Potrivit analiștilor, rolul de consilier pe securitate națională este „important prin prisma proximității față de președinte”, dar influența sa ar putea fi diminuată într-un sistem în care deciziile sunt concentrate aproape exclusiv în jurul unui singur lider.
Din rival politic în 2016, în principalul mesager al președintelui
Ascensiunea actualului secretar de stat este una dintre cele mai surprinzătoare transformări politice din actualul mandat prezidențial. În trecut, el s-a poziționat ca un critic vehement al politicii externe promovate de liderul de la Casa Albă, a susținut NATO, USAID și a fost un opozant declarat al regimului de la Kremlin. Astăzi, este un susținător vocal al liniei dure a președintelui și al măsurilor de restructurare a politicii externe americane.
De altfel, imediat după anunțarea noii sale funcții, oficialul a apărut într-un interviu televizat, în care a elogiat politicile președintelui din primele 100 de zile ale mandatului și a sugerat că liderul american este singurul care poate negocia un acord de pace în conflictul din Ucraina.
O funcție dublă, dar influența reală se află în altă parte
În ciuda pozițiilor oficiale, influența asupra celor mai sensibile dosare internaționale pare a fi concentrată în afara instituțiilor. Dosarele privind Ucraina, Iran sau Africa sunt gestionate de prieteni și apropiați ai președintelui: oameni de afaceri, membri ai familiei, consilieri neoficiali sau personalități media.
Negocierile cu regimul din Venezuela, spre exemplu, au fost conduse de un emisar special care a intrat deseori în conflict cu actualul șef al diplomației. Iar politica față de Republica Democratică Congo este gestionată de un membru al familiei prezidențiale prin alianță.
În același timp, figuri influente din cercul apropiat al președintelui — precum un cunoscut om de afaceri din domeniul tehnologiei sau diverse voci din mass-media conservatoare — au fost implicate în restructurări profunde, inclusiv în desființarea unor agenții federale.
Un joc de putere instabil
Înlăturarea fostului consilier pentru securitate națională pare să fi consolidat poziția actualului secretar de stat, dar i-a și slăbit sprijinul intern. Cei doi împărtășeau viziuni similare în politica externă, apropiate de tradiția republicană clasică — o orientare care intră în contradicție cu noul curent naționalist promovat de baza electorală și susținătorii președintelui.
Viitorul ocupant al postului de consilier pentru securitate națională este încă incert. Printre numele vehiculate se numără consilieri radicali și fideli ideologici ai președintelui. În acest climat, este neclar dacă noul dublu rol va însemna o consolidare a influenței sau, dimpotrivă, o expunere într-un mediu în care loialitatea față de lider contează mai mult decât instituțiile.
