Ironia sorții în cazul furtului coifului de aur de la Coțofenești. Ce mașină au folosit hoții / foto în articol

Ioan-Radu Gava

nou-suspect-coiful-de-aur-de-la-cotofenesti_13782400

Foto: Agerpres

Publicația Dagblad van het Noorden notează că hoții care au furat coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice au folosit o mașină în timpul jafului de la Muzeul Drents din luna ianuarie, potrivit rtvdrenthe.

Potrivit unui purtător de cuvânt al autorităților, ironia sorții e că a fost vorba de un Peugeot de un galben strălucitor, pe care hoții l-au folosit pentru a duce la bun sfârșit jaful. Poliția a investigat mașina, conform autorităților (imaginea poate fi văzută la finalul acestui articol).

Dagblad van het Noorden mai precizează că mașina a fost închiriată de un suspect de 36 de ani din Alkmaar. Acesta a fost arestat după care a fost eliberat, dar este încă suspect în acest caz. Avocatul bărbatului a mărturisit pentru publicație că i s-a cerut să închirieze mașina și să o parcheze în gara Beilen. Bărbatul a transmis prin avocatul său său că nu știa nimic despre furtul de artă și că a fost abuzat.

Reamintim că la sfârșitul lunii ianuarie a avut loc un jaf la Muzeul Drents. Mai multe piese de artă din România au fost furate, acestea făcând parte din expoziția Dacia - Imperiul Argintului și Aurului. Este vorba despre coiful de aur a Coțofenesti si trei brățări de aur.

Dacă piesele furate nu vor fi găsite, guvernul Țărilor de Jos s-ar putea confrunta cu o cerere de despăgubire din partea României. Suma implicată este de 5,8 milioane de euro.

Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România

„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.

Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.

Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.

Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.