Un nou proiect legislativ din Republica Moldova generează controverse în rândul specialiștilor din domeniul sănătății. Lupta împotriva tutunului este transformată într-o acțiune populistă, cu efecte secundare grave asupra actului medical, cercetării științifice și relației medic-pacient.

Printre prevederile cele mai contestate se află completarea articolului 17 din Legea privind exercitarea profesiunii de medic, care interzice expres acceptarea oricărui tip de contribuție financiară sau materială din partea industriei tutunului, alcoolului, alimentelor ultraprocesate și, surprinzător, chiar a industriei farmaceutice. De asemenea, medicii nu mai pot exprima public opinii care „promovează, direct sau indirect” produse considerate cu risc, indiferent dacă există dovezi științifice privind beneficiile relative ale acestora.

Această măsură, care aparent vizează limitarea influenței comerciale, este criticată pentru că intră cu cizmele în actul medical. În esență, se interzice orice colaborare a medicilor cu industria farmaceutică, inclusiv în cadrul studiilor clinice finanțate privat, un aspect esențial al progresului medical.

Există o obsesie a unor decidenți: dacă studiul e finanțat de producător, atunci e părtinitor. Dar cercetarea se face cu medici, iar responsabilitatea interpretării revine autorității științifice, nu finanțatorului. Așa funcționează știința în lumea reală.

Se blochează și dialogul medic-pacient

Mai mult, legea blochează și discuția medic-pacient despre alternative cu risc redus. Interdicția comunicării unor opțiuni mai sănătoase anulează, practic, unul dintre cele mai eficiente instrumente ale medicinei preventive: consilierea realistă, progresivă și personalizată.

Nu poți spune pacientului doar: ‘de mâine nu mai fuma’ sau ‘de mâine nu mai mânca sărat’, ci trebuie să-i oferi soluții reale și trepte intermediare. Altfel, omul nu va putea să renunțe la ceva ce-i poate face rău, dacă nu-i dai alternative. Nimeni nu se rupe de ceva ce-i face plăcere de pe o zi pe alta.

Prevenție, nu populism

Noul pachet legislativ din Republica Moldova este inspirat mai degrabă de o ideologie cu influențe din perioada sovietică, decât de bune practici validate științific. Vorbim despre un pattern de „control cu față umană”, similar metodelor din epoca Gorbaciov.

E o strategie de avarie: nu avem bani să tratăm boli cum ar fi cancerul, dar interzicem fumatul și pretindem că am rezolvat problema. E o păcăleală veche, folosită pentru a masca lipsa de resurse și de viziune.

De asemenea, subminarea încrederii în industria farmaceutică, care a salvat milioane de vieți și a transformat cancerul din condamnare în boală care este dusp pe picioare, poate avea efecte dezastruoase, similare cu cele observate în campaniile antivaccinare sau în timpul crizei HPV.

Bioenergiile și vracii nu sunt o întâmplare. Sunt moștenirea ideologică a unui sistem care nu mai avea soluții

În acest context, în emisiunea de astăzi de la DC News unde am avut-o invitată pe Lavinia Betea, scriitoare, istoric, profesoară de psihologie socială și politică. S-a discutat despre vraci, bioenergo-terapie, metode alternative și despre întreaga construcție pseudo-științifică generată în fostul bloc estic pentru a compensa lipsa de soluții medicale reale. O întrebare esențială a fost: nu cumva exact aceste „compensări” sunt rădăcina curentelor antiștiințifice cu care ne confruntăm azi?

„Este vorba atât despre o direcție programată, cât și despre una naturală. Pe de o parte, a existat dintotdeauna o fascinație pentru vraci și ghicitori: avem nenumărate legende despre prezicători. Erau credințele antice privind influența mersului stelelor asupra destinului elitelor”, explică Lavinia Betea.

Aceasta aduce în discuție și cercetările realizate de o cercetătoare din Franța, care a documentat metodele prin care liderii sovietici pregăteau populația pentru crizele iminente: „Ei știau că urmează șomaj, devalorizarea rublei, că oamenii nu vor mai avea bani să meargă la doctor. Cercetătoarea a analizat discursurile unor oficiali de rang înalt din KGB și a arătat cum se încerca, strategic, canalizarea frustrărilor colective într-o altă direcție decât împotriva conducătorilor”.

Potrivit cercetării, existau trei direcții deliberate pentru această canalizare:

întărirea influenței Bisericii Ortodoxe;

promovarea acțiunilor memoriale sub forma deschiderii arhivelor dedicate victimelor comunismului;

și, nu în ultimul rând, încurajarea recursului la vraci, tămăduitori și bioenergoterapeuți.

„Nu este deloc întâmplător că mulți dintre acești ‘vindecători’ de astăzi provin din spațiul ex-sovietic”, a subliniat Lavinia Betea.

Vedem și astăzi figuri publice populare în spațiul ex-sovietic care continuă această linie. Nu doar că n-au fost interzise, dar au fost încurajate să ocupe spațiul lăsat liber.

URSS și țările din lagărul estic au cunoscut o stagnare severă în medicină după o perioadă de avânt inițial. Fondurile erau direcționate spre militarizare, nu spre știință. Nu s-a mai descoperit niciun medicament semnificativ în ultimele decenii de comunism, iar golul lăsat de lipsa de progres a fost umplut cu „bioenergii” și teorii alternative. Cei din lagărul estic nu au inventat nimic. Nu au reușit să descopere niciun nou medicament în 80 de ani. Și atunci au compensat. Au spus: bioenergie, ceaiuri, rostopască. O formă de speranță în lipsa unei soluții reale.

Aceste practici nu au dispărut odată cu comunismul. Dimpotrivă. Ele sunt astăzi parte a unui climat post-adevăr, în care industria farmaceutică, singura care produce soluții validate, este transformată în inamic public.

Se răstoarnă realitatea: furnizorii de tratamente reale devin ‘dușmani ai poporului’, iar cei care emit opinii fără fundament științific devin influenceri și formatori de opinie. Este o criză a încrederii în știință și autoritate, întreținută de astfel de moșteniri ideologice.

„Oamenii ar trebui să fie foarte atenți de unde iau sfaturi pentru sănătate, mai ales când este vorba despre sănătatea copiilor, pentru că aceștia din urmă nu au putere de discernământ. Pe urmele cui merg, de fapt? Escrocii și tulburații emoțional care transmit energie sunt personaje simpatice, care vin și spun tot felul de lucruri, fără a avea niciun substrat științific. Au foarte mare anvergură personaje care nu ar trebui să apară în public cu mesajele pe care le transmit”, a zis Lavinia Betea la DC News.