Înălțarea Domnului, sărbătorită în 2025 pe 29 mai, este una dintre cele mai importante sărbători creștine ortodoxe, marcând momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer, la 40 de zile după Înviere. În România, această zi este cunoscută și sub denumirile populare de „Ispas” sau „Paștele Cailor” și este însoțită de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții, transmise din generație în generație.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului

Începând cu această zi și până la Rusalii, credincioșii se salută cu „Hristos S-a Înălțat!” și răspund cu „Adevărat S-a Înălțat!”. Credincioșii participă la Sfânta Liturghie, unde se oficiază slujbe speciale pentru a comemora Înălțarea Domnului.

În unele regiuni, oamenii poartă frunze de nuc sau leuștean la brâu, amintind de momentul Înălțării, când se crede că Mântuitorul purta astfel de frunze. Casele sunt decorate cu ramuri de paltin, iar vitele sunt atinse cu leuștean pentru a fi protejate de boli și pentru a avea un an prosper. Frunzele de paltin sunt folosite de Înălțare și pentru a se împodobi mormintele, pentru că morții să se odihnească în pace, iar strigoii să fuga din cimitire.

O altă tradiţie de sărbătoarea Înălţarea Domnului este vizitarea cimitirelor şi aprinderea lumânărilor la mormintele celor adormiţi. În plus, în unele zone ale ţării, în această zi, se practică obiceiul cocorului sau zburătorului. Copiii confecţionează păsări de hârtie numite cocţi şi le aruncă în aer, simbilizând înălţarea lui Iisus Hristos în Ceruri.

Tot de Înălțarea Domnului se dau de pomană ouă, cozonac, pască şi alte bucate tradiționale românești.

Prin Banat, în unele sate, se face nedeie în ziua de Înălţare. E o sărbătoare la care participă toţi oamenii din sat, dar şi rudele lor.

Superstiții și credințe populare

Se crede că sufletele celor decedați în perioada dintre Paște și Înălțare se înalță la cer odată cu Mântuitorul.

Unele superstiții legate de această zi spun că este interzis ca de Înălțarea Domnului să împrumuți sare sau să faci foc deoarece se crede că aceste acțiuni pot aduce ghinion sau necazuri în gospodărie. În plus, se recomandă să eviți să împrumuți ceva în această zi. Nu se dau, mai ales, chibrituri sau alte surse de foc, deoarece se spune că membrii familiei vor avea inima rea ca focul.

Totodată, se mai spune ceea ce este semănat după Înălțare nu va da roade, motiv pentru care agricultorii evită să semene în această perioadă.

În tradiția populară, Ispas este numele unui cioban care ar fi asistat la Înălțarea Domnului și a povestit apoi cele văzute, motiv pentru care sărbătoarea poartă și acest nume. Înălțarea Domnului mai este numită și Paștele Cailor. O legendă spune că, la nașterea lui Iisus, caii au fost agitați și au făcut zgomot, deranjându-l pe Prunc. Ca pedeapsă, Fecioara Maria le-a menit să nu se sature decât o dată pe an, de Înălțare, de aici și expresia ”Paștele Cailor”. În unele zone, caii nu erau puși la muncă în această zi, iar oamenii credeau că pentru un ceas, caii se satură de păscut iarba câmpului.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News