”Dreptul românesc și educația juridică în context actual”. Prof. univ. dr. Iosif Urs: Educația și pregătirea societății contemporane pentru Noua Eră

În cadrul dezbaterii „Educație, lege, drept, dreptate”, a avut loc lansarea volumului IV (literele J-N) al Enciclopediei Juridice Române (EJR). 

Redăm în rândurile următoare ideile din prelegerea prof. univ. dr. Iosif Urs, Educația și pregătirea societății contemporane pentru Noua Eră:

“Argumente vizibile și previzibile

În contextul schimbărilor rapide impuse societății de dezvoltarea noilor tehnologii, inteligenței artificiale, globalizării, crizelor multiple, apreciem că este absolut necesar să regândim rolul educației și pregătirea societății contemporane pentru o nouă eră.

Actorii statali și sociali responsabili, respectiv autoritățile competente, familia, școala dar și tinerii fie elevi fie studenți sunt obligați să se implice activ, creativ și inovativ, fiecare pe palierele corespunzătoare misiunii sale și să dezvolte o colaborare reală, autentică pentru a pregăti profesioniști adaptabili provocărilor erei tehnologice dar și cetățeni profund umani în lumea nouă a inteligenței artificiale.

Într-o primă și scurtă concluzie, educația dezvoltată pe gândire critică, pe învățare continuă, pe adaptare și flexibilitate profesională, pe competențe digitale și transversale este cheia succesului unei societăți viitoare și inovatoare care poate anticipa și reacționa eficient la crize și dificultăți, care se recuperează rapid după evenimente negative și protejează coeziunea socială și valorile fundamentale, care încurajează creativitatea și cercetarea în știință și tehnologie, asigură stabilitate și încredere, bunăstare socială și individuală, cu impact direct asupra calității vieții și are capacitatea de a genera cunoștințe, competențe și soluții noi pentru progresul și reziliența societății.

Organisme internaționale – OECD, UNESCO, World Economic Forum

Sinteză de idei și principii esențiale privind educația

Caracteristica fundamentală și comună a organismelor internaționale implicate este atenționarea directă a actorilor statali și sociali responsabili asupra faptului că fără o schimbare de paradigmă, sistemele de educație riscă să devină irelevante în fața noilor provocări tehnice, economice, sociale și climatice. Viitorul nu aparține sistemelor educative conservatoare, care acumulează și memorează informații, ci a celor care asigură învățarea continuă, adaptativă, creativă, personalizată bazată pe cunoștințe, abilități și competențe, care formează specialiști activi și capabili să modeleze un viitor sustenabil și uman într-o epocă dominată de inteligența artificială.

OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – „Future of Education and Skills 2030”

Studiu comprehensiv și cadru conceptual menit să orienteze reformele sistemelor educaționale în perspectiva anului 2030.

Reconceptualizarea curriculumurilor, a practicilor de predare și a metodelor de evaluare prin prisma competențelor viitoare, incluzând echitatea și inovația ca elemente esențiale. Educație centrată pe competențe cognitive (gândire critică, învățare despre învățare), sociale și emoționale (empatie, perseverență, colaborare), practice și fizice (utilizarea tehnologiei, abilitățile de viață).

Accent pe capacitatea tinerilor de a alege și influența parcursul propriu de dezvoltare. Rolul important al profesorilor este nu doar de a transmite cunoștințele ci de a fi facilitatori, susținători ai dezvoltării competențelor orientate către viitor, adaptate către realitățile și prioritățile sociale. Învățarea pentru viață (nu pentru examen și diplomă) înseamnă capacitatea de adaptare continuă, abilitatea de a învăța, dezvăța și reînvăța; „the ability to learn, unlearn, and relearn will be the most crucial skills of the 21st century”. Întrebarea esențială nu mai trebuie să fie „ce știm?” ci „cum gândim, cum învățăm și cum trăim împreună?”

UNESCO - Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură - „Reimagining our futures together: a new social contract for education (2021)”

Raportul propune reconstrucția educației pe baza unui contract social nou, centrat pe echitate, colaborare și sustenabilitate, ca răspuns la crizele globale multiple, cu următoarele caracteristici: Educația tradițională nu reușește să răspundă provocărilor reale ale inegalităților, schimbărilor climatice, pandemiei, tehnologizărilor rapide, polarizării politice, amenințării democrației. Educația trebuie să devină un bun comun, „un bine public global” întemeiat pe drepturile fundamentale, echitate, demnitate, diversitate culturală, solidaritate umană și protecție reciprocă într-o lume interconectată.

Contractul propus reconectează oamenii între ei, cu planeta și tehnologia printr-o educație centrată pe ființă, pe binele comun și responsabilitate ecologică. Elaborat pe durata a doi ani, pe baza consultării a peste un milion de oameni (profesori, experți, studenți, societate civilă, decidenți politici), analizând dezechilibrele istorice, inegalitățile structurale, degradarea mediului, accesul inegal la educație, instabilitatea democratică, documentul UNESCO propune direcții de reinventare, de reimaginare a educației ca un contract social reînoit între indivizi, societate, planetă și tehnologie.

Documentul aduce numeroase propuneri pentru politici educaționale, integrarea educației, pentru sustenabilitate, pedagogii ale cooperării, dialogului și solidarității, redefinirea rolului universităților nu doar ca furnizori de diplomă ci ca centre de învățare creativă, inovativă, adaptivă pentru specialiști și cetățeni, într-o societate democratică. Raportul accentuează rolul profesorilor nu doar ca transmițători de informație ci ca facilitatori ai gândirii critice, empatiei, colaborării și responsabilității civice. „Apelul la acțiune” lansat de documentul UNESCO include propuneri concrete pentru dialog și implicare globală, națională și instituțională pentru transformarea și adaptarea continuă a educației.

World Economic Forum – Forumul Economic Mondial - „Schools of the Future”(2020)

Modelele de învățare inovatoare identificate de WEF pot fi sintetizate în următoarele competențe – cheie ale viitorului învățământului care sunt abilități combinate – digitale, cognitive și socio - emoționale pentru pregătirea viitorilor specialiști și cetățeni. Gândirea crtitică și rezolvarea problemelor complexe; Învățare activă și strategie de învățare; Rezistența, toleranța la stres și flexibilitate; Leadership bazat pe etică și responsabilitate; Alfabetizare digitală și în A.I. (Literacy, numeracy, științe, literatură digitală, financiară, civică); Sisteme tehnologice și tehnologie emoțional-inteligentă; Creativitate, originalitate și inovație; Colaborare interculturală; Reprofilare profesională (reskilling) care combină abilități tehnice cu abilități soft (gândire critică, reziliență); Personalizarea educației, însemnând că tehologiile educaționale trebuie să permită învățarea adaptivă, conform ritmului și stilului fiecăruia!

Bune practici internaționale în educație pentru elevi și studenți

Următoarele exemple se leagă direct de: inovare, adaptabilitate și pregătirea pentru lumea inteligenței artificiale“ Vedeți prelegerea integrală, aici, în documentul atașat!