UE lansează o strategie majoră pentru Marea Neagră. România, în prima linie a apărării europene

„Securitatea în Marea Neagră este vitală și pentru securitatea europeană”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, în cadrul unei conferințe de presă. Ea a subliniat că actuala instabilitate din regiune este alimentată de războiul total declanșat de Kremlin în Ucraina și de atacurile hibride asupra infrastructurii maritime, potrivit publicației POLITICO.

Noua strategie vine ca răspuns la provocările geopolitice într-un context internațional tot mai incert. „Trăim într-o lume în care dependențele sunt transformate în arme”, a declarat Marta Kos, comisar european pentru extinderea UE. Ea a subliniat importanța strategică a Mării Negre, descrisă drept o „punte către Caucazul de Sud și Asia Centrală” și o „arteră vitală pentru comerțul cu energie și alimente”.

Războiul din Ucraina a destabilizat profund zona Mării Negre, utilizarea pe scară largă a minelor și acțiunile militare perturbând grav fluxul comercial. În acest context, mai multe state din estul Europei își exprimă temerea față de o posibilă extindere a agresiunii ruse și își doresc întărirea capacităților de apărare.

România și Bulgaria, singurele state membre ale UE cu ieșire la Marea Neagră, vor beneficia de investiții semnificative din partea blocului comunitar pentru modernizarea infrastructurii esențiale (porturi, căi ferate și aeroporturi), astfel încât acestea să fie capabile să susțină transportul de echipamente militare grele.

„Aceste modernizări vor permite ca trupele să ajungă acolo unde sunt necesare, atunci e necesar”, a explicat Kallas.

Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a estimat anterior că modernizarea infrastructurii europene pentru uz militar ar necesita aproximativ 75 de miliarde de euro.

O altă componentă esențială a planului este înființarea unui Black Sea Maritime Security Hub, un centru regional de securitate maritimă care va funcționa ca un sistem european de avertizare timpurie. Acesta va avea rolul de a îmbunătăți capacitatea de reacție a UE prin creșterea nivelului de cunoaștere a situației maritime și protejarea infrastructurii critice.

Potrivit unui document oficial al UE, hub-ul va fi implementat pe termen scurt, „cu un grad de prioritate ridicat, din cauza războiului de agresiune al Rusiei”. Centrul va colecta informații din partea țărilor riverane Mării Negre și a statelor membre UE, oferind monitorizare în timp real și va contribui la detectarea timpurie a amenințărilor.

Sistemul va monitoriza cablurile submarine, instalațiile offshore și operațiunile de energie eoliană și gaze naturale. Se vor folosi senzori subacvatici, vehicule maritime fără pilot și drone de supraveghere.

Kallas a precizat că hub-ul ar putea juca un rol și în monitorizarea componentei maritime a unui eventual acord de pace între Rusia și Ucraina.

Pe lângă măsurile de securitate, strategia UE vizează și dimensiunea economică și de mediu. Blocul comunitar își propune să dezvolte noi coridoare energetice, conexiuni de transport și infrastructuri digitale împreună cu partenerii din regiune. Va investi, de asemenea, în capacitatea comunităților de coastă și a economiei maritime de a face față daunelor de mediu generate de război și riscurilor climatice.

„În întreaga lume, țările caută parteneriate cu actori de încredere și previzibili, iar Uniunea Europeană este un astfel de partener”, a afirmat Marta Kos.

Strategia UE vizează întărirea relațiilor cu mai multe țări din regiune – Ucraina, Moldova, Georgia, Turcia, Armenia și Azerbaidjan –, considerate parteneri-cheie în acest efort comun.