
În culisele Bisericii Catolice se duce o luptă tăcută, dar intensă, pentru influență și putere. Un grup de cardinali ultraconservatori se mobilizează pentru a direcționa alegerea următorului Papă spre un lider care să reflecte valorile lor tradiționaliste. Potrivit relatărilor din Politico și CNN, acești actori nu ezită să recurgă la campanii denigratoare pentru a-și impune agenda.
Începând de miercuri, Capela Sixtină va deveni scena unei decizii istorice: alegerea noului Suveran Pontif. În acest context, adversarii ideologici ai regretatului Papă Francisc, atât din interiorul curiei cât și din afara ei, își unesc forțele pentru a schimba direcția Vaticanului.
Grupările conservatoare, care l-au criticat pe Francisc în termeni duri – numindu-l „eretic”, „anti-papă” sau chiar „Anticrist” – consideră că acum este momentul potrivit pentru a influența decisiv cursul Bisericii.
Tensiunile au la bază viziunea deschisă a Papei Francisc asupra unor subiecte sensibile: toleranța față de divorț, deschiderea față de cuplurile de același sex, sprijinul exprimat pentru migranți și încheierea unui acord controversat cu Beijingul, care oferă Chinei o voce în numirea episcopilor catolici din statul comunist.
„Speranța este de a avea un pontificat care să se concentreze mai mult asupra problemelor catolice, cum ar fi abordările pro-viață și familie, mai degrabă decât asupra schimbărilor climatice și imigrației”, declară Gloria von Thurn und Taxis, o figură marcantă în cercurile conservatoare catolice din Germania.
În acest efort, sunt promovați candidați precum Athanasius Schneider, episcop în Kazahstan, cunoscut pentru pozițiile sale radicale. Acesta a catalogat valul de refugiați din Europa drept o „invazie în masă”, orchestrată de elitele politice pentru a submina rădăcinile creștine ale continentului.
Printre numele vehiculate în rândul susținătorilor tradiționaliști se află și cardinalul guineean Robert Sarah, dar și americanul Raymond Burke, apropiat de fostul președinte Donald Trump.
„Asistăm la un paradox: conducerea bisericii este mai liberală, dar a existat un număr uriaș de convertiri și o creștere uriașă a tradiționalismului”, punctează John Yep, liderul organizației americane Catholics for Catholics. El a organizat o seară de rugăciune pentru Trump la Mar-a-Lago, accesul fiind permis doar celor care au plătit 1.000 de dolari.
„Cardinalii își dau seama că, deși unii lideri ai Bisericii pot fi de orientare liberală, la ei acasă enoriașii tind spre abordarea conservatoare. Cardinalii vor ține cont de acest lucru e măsură ce vor intra în conclav. Acești oameni se uită la Roma și doresc ca Papa să fie tradițional și să fie un aliat puternic al SUA și al perspectivelor noastre, de exemplu, în ceea ce privește securizarea frontierelor”, adaugă el, amintind că peste jumătate dintre catolicii americani au votat pentru Trump.
Cu puțin timp înainte de moartea Papei Francisc, în Lunea Paștelui, unele organizații conservatoare din SUA lansaseră deja o campanie împotriva reformelor sale.
Aceste grupuri bine finanțate, adesea în strânsă legătură cu politicieni de extremă dreapta, promovează o combinație de idei religioase rigide și naționalism militant. Politico menționează Institutul Napa, cunoscut pentru conferințele sale fastuoase din California, care susține o viziune ce îmbină morala catolică tradițională cu un model economic libertarian.
Sophia Institute Press este o altă instituție activă în această ofensivă, sprijinind bloguri ca One Peter Five, recunoscut pentru criticile repetate la adresa Papei. Sophia colaborează și cu rețeaua EWTN, care l-a acuzat pe Francisc de mușamalizarea cazurilor de abuz sexual în rândul clerului.
Un alt proiect notabil, Red Hat Report, a fost creat cu scopul de a realiza dosare detaliate pentru fiecare cardinal. Investigațiile, realizate de foști agenți FBI, urmăresc să evalueze viziunile teologice și reacțiile acestora la criza abuzurilor din Biserică.
Una dintre țintele favorite ale acestei campanii este cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului și apropiat al fostului Papă. Acesta este considerat favorit la succesiune și a fost vizat în mod direct: autorii campaniei au cerut ca el „să fie cunoscut la nivel mondial ca o rușine pentru biserică”.
Situația financiară precară a Vaticanului – cu un deficit de peste 80 de milioane de euro – ar putea favoriza influența donatorilor americani conservatori. Un înalt oficial al Bisericii a confirmat pentru Politico că finanțările externe ar putea influența procesul de alegere a noului Papă.
Chiar și în aceste condiții, tabăra tradiționalistă se confruntă cu dificultăți. Cu majoritatea cardinalilor electori numiți de Francisc, scenariul ideal pentru conservatori ar fi blocarea candidaților liberali. Însă lipsa unui lider influent, după moartea cardinalului George Pell în 2020, slăbește coeziunea grupului.
„Nu numai că nu au (conservatorii, n.r.) numărul necesar pentru a impune pe cineva precum cardinalul Robert Sarah din Guineea sau (cardinalul maghiar) Peter Erdo, dar nici măcar nu sunt suficient de mulți pentru a-i bloca pe liberali”, afirmă Benjamin Harnwell, colaborator al lui Steve Bannon în Italia.
Spre deosebire de conclavul din 2013, actuala bătălie pentru influență a luat amploare pe internet. Canale de social media, bloguri și influenceri conservatori alimentează o mobilizare digitală fără precedent.
„Un potop exploziv de analize, opinii și campanii ale unor grupuri și influenceri din afara Vaticanului este în curs de desfășurare”, subliniază Stephen Schneck, fost director universitar în SUA.
Un videoclip viral cu cardinalul Luis Antonio Tagle, un posibil succesor al Papei, îl arată interpretând karaoke piesa „Imagine” de John Lennon. Clipul, publicat de LifeSiteNews, a fost criticat imediat: versurile precum „Imagine there’s no heaven” (nr. Imaginează-ți că nu există Rai) au fost interpretate ca un gest de concesie față de ateism.
„Conservatorii știu că nu au numărul necesar, așa că scopul este de a-i intimida pe reformiști”, explică jurnalistul Marco Politi.
„Este dificil de spus ce se va întâmpla în conclav. Cele mai bine puse la punct planuri nu supraviețuiesc întotdeauna contactului cu realitatea. Acest grup de cardinali nu a avut niciodată ocazia să se cunoască. Încă își flexează mușchii, ca să vadă ce fel de oameni sunt”, adaugă el.
Pe 7 mai, cardinalii se vor reuni în spatele ușilor închise pentru a decide cine va conduce, în următorii ani, cei 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume. Alegerile se anunță complicate, iar rezultatul este, pentru moment, imposibil de prezis.