Banca Națională a României a cheltuit, luni, 5 mai, 2 miliarde de euro pentru a stabiliza cursul leu-euro, o măsură care a generat panică în spațiul public, în contextul unei instabilități politice continue.

Citește mai mult: BNR a cheltuit 2 miliarde de euro, luni, ca să mențină cursul leu - euro stabil. Se pregătește pentru noi șocuri. Semnal din Banca Națională: Modificări ROBOR

Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că depășirea pragului de 5 lei pentru un euro este rezultatul presiunii exercitate de investitorii care renunță la plasamentele în România. Acest lucru va genera creșteri de prețuri în întreaga economie, potrivit acestuia.

„Cursul euro, în momentul de față, este supus unei presiuni puternice din partea investitorilor dispuși să renunțe la plasamentele din România. Este un rezultat al crizei de pe scena politică, un rezultat care duce cursul euro peste nivelul de 5 lei. Asta înseamnă noi creșteri de prețuri resimțite în toate domeniile de activitate, având în vedere că suntem o economie euronizată”, a explicat Adrian Negrescu.

În același timp, acesta speră că BNR să nu mai fie nevoită să cheltuiască bani pentru a susține cursul valutar, având în vedere că a alocat deja aproape 3 miliarde de euro în ultimele zile două zile.

„Sper ca Banca Națională a României să nu mai cheltuiască bani pentru a susține cursul, pentru că a plătit până acum aproape 3 miliarde de euro, în ultimele zile. Inevitabilul era deja stabilit încă dinainte de aceste alegeri. Ne așteptam ca cursul de schimb să treacă de 5 lei pentru un euro, având în vedere că inclusiv Legea bugetului pe acest an este construită pe un curs de 5 lei pentru un euro, așa cum a stabilit Institutul de Prognoză (Economică al Academiei Române). Deci să ne obișnuim cu un curs de 5 lei în perioada următoare”, a mai spus analistul economic.

Apel la autorități pentru asigurarea stabilității economice

Totodată, Adrian Negrescu face apel către autoritățile române să transmită mesaje clare de stabilitate economică, pentru a asigura că țara noastră își respectă angajamentele financiare și evită riscul unei incapacități de plată.

„Luăm măsurile necesare pentru a avea cu ce să ne plătim ratele. Autoritățile, din punctul meu de vedere, domnul președinte interimar Ilie Bolojan, alături de premierul interimar, Cătălin Predoiu, trebuie să iasă în spațiul public și să dea asigurări că această economie este administrată, că România își respectă angajamentele și că nu riscăm să intrăm în incapacitate de plată.

E un mesaj absolut necesar, în contextul declarațiilor absolut hazardate făcute de domnul Marcel Ciolacu în ultimele zile, care a afirmat că riscăm, în cazul unei crize politice, să intrăm într-o incapacitate de plată.

Nu suntem în acest scenariu și nu vom fi în perioada următoare, având în vedere că avem un buffer financiar la Ministerul Finanțelor, o rezervă valutară la Banca Națională de câteva zeci de milioane de euro și acorduri cu Comisia Europeană, cu FMI și cu Banca Mondială, care ne păzesc de acest pericol de a nu putea să ne plătim facturile la împrumuturile făcute de stat, la pensii, la salarii.

Nu suntem în scenariul riscului de incapacitate de plată, însă trebuie ca autoritățile să dea mesajele de stabilitate de care avem nevoie, indiferent de cine va ieși președinte în urma scrutinului din turul II”, a mai declarat Adrian Negrescu.

O viață mai scumpă, în a doua jumătate a anului 2025: inflație în creștere și taxe mai mari

Negrescu preconizează că, în a doua jumătate a anului 2025, România va înfrunta un nou val de inflație, determinat de deprecierea leului și creșterea prețurilor la energie. El anticipează măsuri severe pe zona cheltuielilor publice, ceea ce va face viața mai scumpă, iar o posibilă majorare a TVA-ului ar putea avea efecte negative asupra economiei, riscând să ducă la recesiune.

„Să ne așteptăm la un noul val de inflație din a doua parte a anului, de creșteri de prețuri. Mai cu seamă că deprecierea cursului peste 5 lei și creșterea prețului energiei vor influența semnificativ ce se întâmplă în economia românească. Ne așteptăm la niște măsuri dure pe zona cheltuielilor publice și la o viață mai scumpă. De văzut dacă, prin acest val de inflație, autoritățile vor aduna banii necesari în așa fel încât să nu crească taxele.

Mi-e teamă că nu va fi îndeajuns. Iar din această perspectivă, probabil că, din luna iunie sau iulie, este posibil să vedem și o creștere a TVA-ului cu 2 puncte procentuale, de la 19% la 21% – o măsură care ar putea aduce mai mulți bani la buget, dar care ar avea efecte nocive asupra economiei, pentru puterea de cumpărare și, practic, să trimită economia românească în recesiune”, a mai punctat analistul economic.

Citește și: Instabilitatea politică actuală amenință grav România. Bogdan Chirieac avertizează: În momentul cel mai nepotrivit, sare-n aer Guvernul

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News