România, în situația Greciei din anii 2000? Măsurile de austeritate dure aplicate de statul elen. Bogdan Chirieac amintește cum era viața înainte de criză în Ellada: Au avut un mare avantaj

La B1 TV, jurnalistul Tudor Barbu a amintit de criza Greciei din anii 2000, făcând o paralelă cu situația economică din România. În statul elen, totul a început în 2001, când a intrat în zona euro. În perioada următoare, observatorii economici au remarcat că Grecia a ascuns adevărata valoare a deficitului bugetar. Și premierul Karamanlis a văzut asta când a venit la putere, în 2004, dar și el a tăcut, pentru că urmau Jocurile Olimpice, găzduite în Atena. În acest context, criza globală din 2007 a lovit puternic Grecia, deja vulnerabilă. Atunci, statul a fost nevoit să recunoască deficitul bugetar, dar și că avea nevoie de ajutor. În 2009, de teama extinderii crizei, în contextul în care Ellada era deja în zona euro, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și FMI au sărit în ajutorul țării. Din 2010, s-au tot luat măsuri de austeritate: au fost înghețate salariile angajaților guvernamentali și au fost interzise orele suplimentare, nu s-au mai acordat bonusuri de Crăciun, Paști, a crescut TVA, au crescut taxe, a crescut vârsta de pensionare, au fost reduse pensiile, salariile, bonusurile de vacanță, banii pentru Sănătate și Apărare, s-au recapitalizat bănci, s-au dat afară peste 15.000 de angajați de la stat. Cu toate acestea, în 2015, Grecia a refuzat să restituie împrumutul FMI, devenind primul stat din UE în incapacitate de plată. 

Analistul politic Bogdan Chirieac a intervenit la B1 TV, unde a fost întrebat de Tudor Barbu despre asemănarea dintre Grecia de atunci și România de astăzi. El a amintit: ”Ca stat, Grecia a reușit să falsifice datele pentru UE. În acest fel, au falsificat deficitele, datele care mergeau la Bruxelles, au intrat în zona euro. Au avut de partea lor audit făcut de cele mai mari bănci ale lumii, bănci mai presus de orice bănuială. Când a venit criza de sistem din 2008, brusc, s-a văzut că împăratul e gol. Atunci, și-au dat seama că toate datele acelea erau false. Între timp, Grecia- o națiune super-puternică, să fie clar - atrăgea 120% fondurile europene. Ei, spre deosebire de noi, n-au dat un ban înapoi, au tras totul pentru țara lor”. 

Cum arăta viața din Grecia înainte de 2010

Bogdan Chirieac a arătat care a fost impactul crizei asupra populației, dând următoarele exemple: ”Un medic anatomopatolog din Grecia avea un salariu de 4.000 de euro pe lună, iar după ce a început criza, a avut 1.000 de euro pe lună. Aveau și ei zona de pensii speciale, aveau al 15-lea, al 16-lea salariu, dacă vă vine să credeți, salarii speciale de Crăciun, de Paști, timpul de lucru se calcula de când plecai de acasă și se încheia când ajungeai acasă. Deci aveai foarte multe drepturi. (...) Grecia s-a opus austerității, dar nu a avut ce face. Marele avantaj al Greciei a fost că UE a investit 700 de mld. de euro ca să nu cadă economia țării, pentru că ar fi însemnat o vulnerabilitate pentru sistemul euro”. 

Întrebat cât repetă astăzi România scenariul Greciei, analistul politic a remarcat: ”Cine va fi la Putere va trebui să gestioneze această aterizare dură a economiei românești. Fără așa ceva, fără reducere drastică de cheltuieli, nu vom putea plăti în continuare pensii și salarii și minimum pe servicii pentru populație. Chestiunea cu majorarea taxelor și impozitelor pentru mediul privat este o imbecilitate. Au mai comis-o, cu dl. Marcel Boloș în frunte, iar rezultatul îl vedem. Avem o singură lumină, cu Isărescu la Banca Națională, care va ține lucrurile în mână. Singur, nu poate lua și decizii pe care trebuie să le ia Guvernul. El ține moneda, dar măsurile economice sunt la Guvern”.  

În Grecia, odată ce s-au impus măsurile de austeritate, băncile s-au închis. Grecii puteau scoate din bancă numai 60 de euro pe zi. Mai mult, Ellada a ajuns atunci la concluzia că, pentru a-și reveni, trebuie să vândă insule.